Economiile lumii cresc sincronizat. Ce ar putea inversa trendul? Dobânzile scăzute şi evaporarea efectelor crizelor din ultimii ani au adus un rar episod de creştere sincronizată a tuturor celor 45 de ţări monitorizate de OCDE

Trendul ar putea fi inversat de o posibilă supra­încălzire sau de o retra­gere prea agresivă a sti­mulentelor financiare, scrie Wall Street Journal.

Pentru prima dată într-un deceniu, marile economii ale lumii cresc sincronizat, rezultat al stimulentelor introduse de băncile centrale şi al atenuării impactului crizei.

Toate cele 45 de ţări monitorizate de OCDE vor creşte în acest an, iar 33 dintre acestea îşi vor accelera expan­siunea faţă de anul trecut, potrivit organizaţiei.

Este pentru prima dată din 2007 când toate aceste economii cresc, iar numărul celor care accelerează este cel mai ridicat din 2010. FMI a previzionat creşterea econo­miei mondiale din acest an la 3,5% şi la 3,6% pentru 2018 în iulie, faţă de o rată de 3,2% în 2016.

În ultimii 50 de ani, astfel de episoade de creştere sincronizată în rândul tuturor ţărilor monitorizate de OCDE au fost rare. Ironic, episodul se suprapune unei reveniri a mişcărilor naţionaliste în SUA, Europa şi nu numai. Deocam­dată, de acest episod profită produ­cătorii auto din Japonia, companiile miniere din Indonezia şi producători de stivuitoare din Germania. Exporturile americane au avansat cu o rată anuală de aproape 6% în primul semestru al anului, cea mai bună performanţă semestrială de la sfârşitul anului 2013, depăşind media deceniului anterior.

Tendinţa ar putea fi inversată dacă creşterea sincronizată se va trans­forma în supra­în­călzire sau dacă ban­cherii cen­trali, reuniţi în Jackson Hole, vor decide o retragere prea agresivă a stimulentelor finan-ciare.

Deocamdată însă, creşterea pare să con­tinue, în parte pentru că inflaţia este scăzută, iar bancherii centrali acţio­nează gradual.

O gamă largă de factori stă la baza fenomenului actual. În primul rând, economii ale zonei euro cu probleme, chiar şi Grecia, dau semne că ies în sfârşit la liman. Creşterea economică a zonei euro a devansat-o pe cea a SUA în primul trimestru al acestui an, menţinându-se în cel de-al doilea. Optimismul economic a atins cel mai ridicat nivel dintr-un deceniu, iar şomajul se situează la un minim pe opt ani. Creşterea s-a generalizat dincolo de puterile tradiţionale ca Germania şi Olanda.

În multe economii avansate, inclusiv SUA, efectele crizei financiare sunt în scădere. Gospodăriile americane au revenit la modele normale în ceea ce priveşte cheltuielile. Multe economii avansate au lăsat în urmă austeritatea, iar deşi Fed-ul a început să-şi majoreze dobânda de referinţă, majoritatea dobânzilor la nivel mondial rămân scăzute şi sub ratele inflaţiei.

Lumea beneficiază de asemenea de o inversare a declinului preţurilor materiilor prime început în 2014. În timp ce perspectivele mondiale au împins în sus acţiunile americane, investitorii din alte ţări au avut chiar mai mult de câştigat: indicii din Turcia, Hong Kong, Argentina, Grecia şi Polonia au avansat cu peste 20% în acest an.

Există semne de supraîncălzire, însă inflaţia este scăzută la nivel mondial, ceea ce le va oferi bancherilor centrali o oportunitate de a acţiona gradual în retragerea stimulentelor.

O decizie a bancherilor centrali de retragere prea agresivă a stimulentelor ar putea stopa creşterea sincronizată.