Business Internaţional

Economiile din Europa de Est vor creşte degeaba din cauza exploziei inflaţiei. În zona euro, BCE încă nu a ales ce sau pe cine va sacrifica

Anul acesta, economia germană va creşte cu 2,7%. Inflaţia va fi de 3,1%. Inflaţia germană este de neoprit, spun analiştii de la ING. Iar de puterea de cumpărare a germanilor depinde bunăstarea cetăţenilor din Europa de Est.

Anul acesta, economia germană va creşte cu 2,7%. Inflaţia va fi de 3,1%. Inflaţia germană este de neoprit, spun analiştii de la ING. Iar de puterea de cumpărare a germanilor depinde bunăstarea cetăţenilor din Europa de Est.

Autor: Bogdan Cojocaru

20.11.2021, 08:57 3722

Când preţurile cresc la fel de repede sau mai rapid decât economia, creşterea economică este cam degeaba din punctul de vedere al consumatorului de rând pentru că inflaţia îi erodează puterea de cumpărare. Cele mai recente estimări ale Comisiei Europene arată că acesta va fi situaţia anul viitor în economiile mari din Europa de Est, în Polonia, Ungaria şi România. Aici, inflaţia accelerează sau se menţine la cote ridicate cu toate că băncile centrale reacţionează prin majorări de dobânzi. Cea a Ungariei, dar şi cea a Cehiei au început să intervină încă din vară, considerând că, pe de o parte, revenirea economică a fost pusă pe fundaţii solide, iar pe de alta că inflaţia este un pericol mai mare.

Banca naţională a Poloniei a acţionat mai rar, dar în doze mai mari, iar cea a României cel mai timid, lansând ciclul de înăsprire a politicii monetare abia în octombrie. Este criză, iar ce fac băncile centrale ţine acum mai mult de ce sunt dispuse să sacrifice.

De asemenea, tot pentru că este criză, estimările economice ale Comisiei Europene trebuie luate cu o doză substanţială de reţinere pentru că forţele care modelează în prezent relieful economic au dat peste cap modelele de prognoză.

Inflaţia se dovedeşte mai persistentă şi mai puternică decât s-a estimat, iar cursul ei depinde de factori imprevizibili. Imprevizibile sunt şi unele bănci centrale, cum este cea a Poloniei.

În proiecţiile economice de toamnă ale CE se arată că economia poloneză va creşte anul viitor cu 5,2%. Inflaţia va fi tot atât. În Ungaria, PIB-ul ar urma să urce cu 5,4%, la o inflaţie de 4,8%. Pentru România, CE estimează o creştere economică de 5,1% şi o inflaţie de 4% în 2022. Cehia va avansa cu 4,4%, iar preţurile se vor duce în sus cu 3,4%. Prin urmare, aşa cum au observat analiştii de la ING, activitatea economică se va menţine la niveluri ridicate, dar cu pierderi de forţă din cauza întreruperilor de pe lanţurile de aprovizionare. Un risc major pentru creştere este penuria de forţă de muncă.

Ratele de şomaj în Ungaria şi Polonia sunt la, sau aproape de minimele istorice. Posturile disponibile sunt la o cotă record în Polonia. Companiile găsesc din ce în ce mai greu angajaţi calificaţi. Peste toate acestea se suprapune şocul produs de explozia preţurilor energiei. În regiune regula este acum ca preţurile energiei să fie limitate pentru populaţie, însă nu şi pentru companii, ceea ce înseamnă că acestea vor transfera în vreun fel sau altul costurile suplimentare tot în portofelul plătitorului de taxe.

În plus, în Polonia vor creşte de anul viitor accizele pe alcool şi tutun. Nu se mai poate pune problema ca cineva să mai creadă că inflaţia este doar trecătoare, aşa cum asigurau până nu de mult oficialii băncii centrale poloneze şi, mai înverşunat, cei ai Băncii Centrale Europene.

Inflaţia a devenit generalizată. În plus, nimeni nu ştie cum va evolua pandemia. România are printre cele mai reduse rate de imunizare contra COVID-19. Pandemia se răspândeşte din nou, rapid, în Ungaria.

Pentru Budapesta şi Varşovia, accesul la fondurile europene este problematic. Inflaţia persistentă va forţa băncile centrale din regiune să continue cu majorarea dobânzilor.

Şi pentru BCE rezolvarea ecuaţiei economie/inflaţie ţine de cine va fi sacrificat. Spre exemplu, în zona euro,  în Estonia, un stat mic şi digitalizat unde preţurile energiei au explodat, rata de inflaţia va fi probabil de 4% anul acesta, comform estimărilor CE.

În schimb, în Grecia, o ţară cu o economie devastată de criza anterioară şi care are nevoie de toată creşterea pe care o poate obţine, inflaţia va fi de doar 0,1%. Pe cine să ajute sau nu BCE? Instituţia încă nu a reacţionat la actualul val de inflaţie prin ajustarea vreunui instrument de politică monetară, arătând că încă este convinsă că inflaţia are la bază factori trecători.

Germanii, cu siguranţă, nu vor să fie sacrificaţi şi-i cer deschis şi cu voce gravă băncii centrale a zonei euro să majoreze dobânzile. Acolo, aversiunea faţă de inflaţie ţine de istorie. Acum, preţurile avansează cu cel mai rapid ritm din ultimii 30 de ani. „Presiunile asupra BCE cresc“, spune Gertrud Traud, economist şef la Helaba, pentru Bloomberg.

„Problema cu actualul salt al preţurilor este că nimeni nu poate şti dacă e pe termen scurt sau de durată.“ Preşedinta BCE Christine Lagarde este „încrezătoare“ că nu va fi nevoie anul viitor de creşteri de dobânzi pentru a îmblânzi inflaţia. Însă Christian Lindner, al cărui partid va face parte din următoarea coaliţie de guvernare din Germania şi care va ajuta la alegerea înlocuitorului lui Jens Weidmann la conducerea Bundesbank, a avertizat că riscurile de inflaţie sunt „sistematic“ subestimate în Germania. Weidmann este un vultur, adică adeptul unei politici monetare aspre, cu dobânzi mari şi pe cât se poate fără achiziţii de active pentru stimularea creşterii ecomomice.

Anul acesta, economia germană va creşte cu 2,7%. Inflaţia va fi de 3,1%. Inflaţia germană este de neoprit, spun analiştii de la ING. Iar de puterea de cumpărare a germanilor depinde bunăstarea cetăţenilor din Europa de est doarece în Germania se duce cea mai mare parte a exporturilor ţărilor lor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO