Vor fi de data aceasta lucrurile diferite? Creşterile puternice incluse în numeroase rapoarte şi studii publicate la începutul acestui an i-au luat pe mulţi prin surprindere. Un exemplu în acest sens sunt indicatorii PMI pentru Franţa, Germania şi zona euro publicaţi pe 21 februarie. Din nouă indici, opt au indicat creşteri, iar şase la niveluri mai ridicate decat cele anticipate de orice economist chestionat de Reuters.
Astfel, nu este surprinzător faptul că economiştii şi strategii sunt acum în căutare de dovezi clare că aparenta revigorare a zonei euro din acest an este sustenabilă, în condiţiile existenţei unei întregi game de riscuri economice şi politice. "Zona euro s-a redresat constant în ultimii trei ani, ajutată de stimulentele de ordin monetar, sfarşitul măsurilor de austeritate fiscală şi un sector financiar mai sănătos", spune James McCann, economist la Standard Life Investments.
Cifrele confirmă acest lucru. Comisia Europeană notează că PIB-ul real din zona euro a avansat timp de 15 trimestre consecutive, semn de progres constant.
Totuşi, lăsand deoparte unele din ultimele date, progresul a fost mai degrabă unul constant decat spectaculos. Rata de creştere economică se situează în continuare la numai 1,6% anual, iar majoritatea forecasterilor, de la economiştii chestionaţi de Reuters la Comisia Europeană, consideră că nu vor surveni schimbări nici în acest an. Ceea ce se va întampla în continuare depinde de doi factori: evoluţia inflaţiei şi alegeri. Deşi o repetare a datelor pozitive pe ianuarie şi februarie ar susţine povestea relansării economiei zonei euro, inflaţia este cea care ar putea juca un rol decisiv. "Riscul este ca o creştere a inflaţiei să încetinească creşterea veniturilor reale şi a consumului", spune Paul Mortimer-Lee, de la BNP Paribas. Datele preliminare privitoare la inflaţia pe februarie din zona euro, care vor fi anunţate miercuri, sunt aşteptate să indice o rată de 2% anual, în linie cu ţinta Băncii Centrale Europene. Preţurile în creştere pot afecta cheltuielile consumatorilor, la randul lor motor al creşterii economiilor.
Totuşi, economiştii văd şi un alt factor care ar putea afecta creşterea regiunii, factorul de ordin politic. Mulţi susţin că zona euro nu poate concura ca economie majoră în lipsa unor reforme structurale substanţiale, în special în a doua şi a treia mare economie din zonă.
Însă exact în aceste economii factorul politic riscă să amane sau să anuleze genul de reforme structurale pro-creştere susţinute de Banca Centrală Europană şi mulţi economişti din sectorul privat.
În Italia, şansele organizării unor alegeri în acest an s-au diminuat, însă turbulenţele generate de demisia premierului Matteo Renzi ar putea amana reforme majore pană în momentul alegerilor.
Franţa este însă cea care pune cele mai mari riscuri. Doi dintre primii trei candidaţi sunt consideraţi drept reformatori economici, însă aceştia luptă cu Marine Le Pen, candidata Frontului Naţional de extremă dreapta al cărei angajament de a organiza un randament cu privire la apartenenţa Franţei la UE ar putea destabiliza economia regiunii ani întregi.
Le Pen nu ar avea şanse să caştige alegerile prezidenţiale, potrivit sondajelor. Dar o surpriză ar putea apărea, ca în cazul victoriei lui Donald Trump sau Brexitului.
"Caştigarea alegerilor de către Le Pen ar însemna sfarşitul speranţelor de reformare pentru Franţa şi UE pentru următorii cinci ani", potrivit economiştilor Berenberg.
Investitorii instituţionali, atraşi de datele economice pozitive din zona euro
Fondurile europene de acţiuni au înregistrat cele mai mari intrări de capital săptămanale din mai mult de un an săptămana trecută, în condiţiile în care investitorii instituţionali pariază că regiunea asistă la o consolidare a procesului de redresare economică, scrie Financial Times. Investitorii au adăugat 1,1 miliarde de dolari în cadrul fondurilor care investesc în acţiuni europene în decurs de 7 zile pană pe 22 februarie, un nivel aproape egal cu intrările de capital înregistrate în decursul celor patru săptămani anterioare combinate, potrivit datelor furnizate de EPFR. Nivelul a fost înregistrat în pofida retragerilor din portofoliile de acţiuni franceze generate de nesiguraţa privitoare la alegerile din această ţară. Intrările din ultima săptămană survin pe fondul creşterii inflaţiei şi al unor date economice mai bune pentru zona euro. "Investitorii individuali continuă însă să stea deoparte, riscurile de ordin politic reprezentand cel mai mare risc în ochii acestora." Intrările de aproape 1,6 miliarde de dolari din partea investitorilor instituţionali au compensat a 16-a săptămană consecutivă de retrageri din partea investitorilor de retail, care au scos aproximativ 500 milioane de dolari din această categorie de active în ultima săptămană. Investitorii instituţionali au adăugat 5,7 miliarde de dolari în fondurile de acţiuni europene de la începutul acestui an.
Citi vede 20% şanse ca Le Pen să caştige; ar urma o criză a datoriilor suverane
Câştigarea de către candidata de extremă dreapta Marine Le Pen a alegerilor din Franţa ar provoca turbulenţe în sectorul corporate al ţării în condiţiile în care companiile s-ar pregăti pentru perspectiva ieşirii ţării din Uniunea Europeană, potrivit analiştilor Citi, scrie CNBC. "O victorie a lui Le Pen ar avea drept urmare o intensificare puternică a sentimentului de nesiguranţă şi o îngheţare probabilă a planurilor legate de cheltuielile de capital şi angajări", spun analiştii politici ai băncii. Potrivit acestora, există 20% şanse ca Le Pen să caştige alegerile din 7 mai. Aceştia anticipează că Le Pen "ar putea provoca o nouă criză a datoriilor suverane pe fondul temerilor privitoare la spargerea zonei euro", ceea ce ar duce la o "scădere substanţială" a PIB-ului Franţei şi la perspectiva unei inflaţii în creştere. "Pierderea de către zona euro a unuia dintre cele mai mari state membre şi în acelaşi timp stat fondator ar avea consecinţe mult mai serioase decat Brexitul pentru UE şi activitatea economică a zonei euro în general", avertizează analiştii de la Citi. "Ar exista un risc real ca o nouă criză a datoriilor suverane să anunţe în ultimă instanţă sfarşitul euro. O dezintegrare a UE ar avea de asemenea consecinţe geopolitice serioase", adaugă aceştia.
