Economia zonei euro dă semne că se adaptează la lockdownuri. Oficialii BCE sunt optimişti

Economia zonei euro devine mai rezistentă în faţa lockdownurilor anticoronavirus, potrivit unor date care arată că firmele şi gospodăriile se adaptează la ultimele restricţii şi care cresc speranţele că economia regiunii va avea o evoluţie mai bună decât anul trecut, scrie Financial Times.

Datele Google privind mo­bilitatea arată că vizitele la unităţile de retail şi divertisment s-au înmulţit din ia­nuarie la nivelul majorităţii econo­mi­ilor zonei euro, indicând o re­dre­sare a activităţii luna trecută, în pofida unor noi restricţii impuse în multe ţări.

Bert Coljin, economist ING, arată că în pofida prelungirii restricţiilor, datele high-frequency indică deja că redresarea a început.

Datele sunt în ton cu indicatorii PMI de luna trecută şi cu o întărire recentă a optimismului consu­matorilor şi companiilor. Datele „ne fac să credem că declinul pe T1 al PIB-ului ar putea fi mai modest decât aşteptările iniţiale“, notează Coljin.

Datele high-frequency au fost monitorizate îndeaproape în timpul pandemiei pentru indicatori mai de actualitate decât cei oficiali, însă legătura acestora cu activitatea economică este încă nesigură.

Angel Talavera, de la Oxford Economics, arată că trackerul pri­vind recuperarea zonei euro, bazat pe astfel de date, arată o tendinţă ascendentă. Acesta se aşteaptă ca economia regiunii să sufere un mic declin în T1, dar să-şi revină în T2.

Banca Centrală Europeană îşi poate retrage măsurile excepţionale de criză menţinându-şi în acelaşi timp politica monetară acomodativă, a declarat recent Francois Villeroy de Galhau, membru al boardului băncii, potrivit Bloomberg.  „Politica noastră monetară ar trebui să rămână acomodativă în anii ur­mători, însă combinaţia noastră de in­strumente ar putea evolua“, potrivit acestuia. Posi­bilul exit din programul de urgenţă PEPP în martie 2022 ar putea fi dublat de o utilizare „oare­cum adap­tată“ a programului de achi­ziţii de obligaţiuni pe termen mai lung al BCE.

În opinia şefului băncii centrale a Finlandei, Olli Rehn, BCE ar trebui să se asigure că recuperarea eco­nomică de pe urma pandemiei este una susţinută înainte de retra­gerea măsurilor de combatere a crizei.

„Cred că e mai bine să fim siguri decât să ne pară rău“, declara acesta recent pentru CNBC.

Comentariile acestuia au venit la scurt timp după ce şeful băncii centrale olandeze Klaas Knot declara pentru Reuters că o aşteptată revenire a economiei zonei euro în a doua jumătate a anului ar putea permite BCE să înceapă retragerea treptată a achiziţiilor de obligaţiuni în T3.

Pentru şefa BCE Christine Lagarde, o susţinere fiscală ambiţioasă şi coordonată rămâne crucială, o retragere prematureă a acestui tip de susţinere riscând să amâne refacerea economiei, scrie Bloomberg. Cât priveşte măsurile BCE, acestea „pot fi recalibrate dacă va fi necesar pentru menţinerea unor condiţii favorabile de finanţare“.