Economia mondială a păşit în al doilea semestru al anului 2020 resimţind în continuare puternic impactul pandemiei, o redresare completă fiind acum exclusă pentru acest an, iar o redresare în 2021 depinzând de o multitudine de factori, scrie Bloomberg.
Peste 90% din economiile lumii urmează să treacă prin recesiune în acest an. Este un scenariu pe care foarte puţini îl anticipau la început de an, când majoritatea economiştilor contau pe un nou an de creştere, iar un acord comercil între SUA şi China ar fi urmat să întărească puternic încrederea companiilor şi investitorilor.
Însă pandemia a dat totul peste cap, iar băncile centrale şi guvernele lumii au reacţionat cu programe de susţinere masive. Chiar şi cu aceste eforturi lumea trece prin cea mai severă criză economică de la Marea Criză Economică. Deşi unii indicatori privind sectorul manufacturier şi vânzările de retail în mari economii indică o îmbunătăţire, speranţele privind o revenire sub formă de V au fost spulberate, în condiţiile nesiguranţei privind redeschiderile şi riscului ca pierderile de locuri de muncă să devină permanente.
“Există un pericol real ca o îmbunătăţire a situaţiei să fie confundată cu redresarea”, avertizează Carmen Reinhart, economist-şef al Băncii Mondială. “Adevărata redresare înseamnă cel puţin o revenire la situaţia de dinaintea crizei şi cred că suntem departe de un astfel de lucru”.
FMI estimează că până la sfârşitul acestui an 170 de ţări, sau aproape 90% din întreaga lume, va avea venituri pe cap de locuitor mai scăzute. În ianuarie, Fondul previzionase că 160 de ţări vor încheia anul cu economii în creştere şi o creştere pozitivă a venitului pe cap de locuitor.
Acum este posibil ca PIB-ul mondial să se situeze până la sfârşitul anului 2021 în multe cazuri sub cel de la sfârşitul anului 2019, potrivit economiştilor HSBC Holdings.
Bancherii centrali rămân în alertă. Preşedintele Fed Jerome Powell a avertizat că perspectivele sunt “extraordinar de nesigure. Economiştii Goldman Sachs şi-au revizuit în jos estimările de creştere a economiei mondiale.
Aceştia se aşteaptă acum ca economia să avanseze cu 25% în trimestrul trei, comparativ cu estimarea anterioară de 33%. Astfel, cea mai mare economie a lumii ar urma să sufere un declin de 4,6% în acest an, mult mai serios decât cel de 4,2% estimat anterior.
În Europa, preşedinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a vorbit despre o recuperare “moderată”, care va schimba permanent părţi ale economiei.
Potrivit acesteia, criza coronavirusului va accelera transformarea economiei. Pandemia va da impuls unei reorientări deja existente în sensul unei intensificări a digitalizării şi automatizării, scurtării lanţurilor de aprovizionare şi industrii mai verzi.
Între timp, banca centrală va trebui să-şi menţină politica monetară excepţional de relaxată, şi va trebui dezvoltate instrumente financiare care să permită finanţarea transformării economice.
“Tranziţia către noi modele economice va fi turbulentă, afectând mai ales în primii doi ani rata de ocupare a forţei de muncă şi producţia”, a declarat Lagarde.
Aceasta a avertizat în acelaşi timp că pandemiile sporesc în mod tipic inegalităţile, cu consecinţe economice şi sociale pe care banca centrală va trebui să le ia în calcul.
La rândul său, Francois Villeroy de Galhau a avertizat că pandemia a schimbat permanent politica economică europeană şi că măsurile excepţionale introduse de BCE după criza financiară şi criza datoriilor din zona euro vor fi menţinute.
În cazul economiei germane, cea mai mare din zona euro, apar semne de redresare, cum ar fi o revenire a cererii înregistrate e fabrici în mai, însă strategii avertizează că activitatea generală se va menţine probabil ceva vreme sub nivelurile de dinaintea crizei.
Institutul Ifo avertizează că una din cinci companii germane consideră că supravieţuirea le este ameninţată de pandemie. “Am putea asista la un val de insolvenţe în lunile următoare”, spune Stefan Sauer, cercetător în cadrul Institutului.
Pieţele la nivel mondial sunt împărţite între investitorii care pariază pe o recuperare sub formă de V şi cei care aşteaptă dislocări semnificative.
O revenire completă la nivelurile de dinaintea crizei pare totuşi imposibilă până când virusul nu va fi adus sub control. “Deşi o revenire tehnică pe termen scurt a activităţii economice ca urmare a relaxării măsurilor de carantină pare probabilă, ne aşteptăm ca urcuşul ulterior să fie lung şi anevoios”, arată Joachim Fels, consultant economic la Pacific Investment Management.
Există de asemenea şi alte obstacole. Nivelurile record ale datoriilor vor restricţiona amploarea programelor de suport lansate de guverne, de exemplu.
“Criza este departe de a se fi sfârşit”, avertizează Kazuo Momma, fost responsabil cu politica monetară în cadrul băncii centrale a Japoniei.
