Business Internaţional

Economia germană încetineşte, în timp ce sindicatele au pornit la luptă pentru salarii mai mari. Teama lor e că inflaţia îşi va menţine cursul accelerat şi nu va da înapoi, aşa cum promit politicienii

Cu penurii se confruntă toată lumea, dar Germania este mult mai expusă la această problemă deoarece economia ei se bazează pe comerţ şi industrie. Iar unu din patru locuri de muncă depinde de exporturi.

Cu penurii se confruntă toată lumea, dar Germania este mult mai expusă la această problemă deoarece economia ei se bazează pe comerţ şi industrie. Iar unu din patru locuri de muncă depinde de exporturi.

Cu penurii se confruntă toată lumea, dar Germania este mult mai expusă la această problemă deoarece economia ei se bazează pe comerţ şi industrie. Iar unu din patru locuri de muncă depinde de exporturi.

Autor: Bogdan Cojocaru

06.10.2021, 22:58 407

Angajaţii vestitului producător german de autorulote au intrat săptămâna aceasta în grevă pentru salarii mai mari. Este felul lor de a cere conducerii să împartă cu ei mai mult din ce a câştigat firma de pe urma pandemiei: creşterea comenzilor mulţumită adaptării vieţii oamenilor la munca de la distanţă.

Dar cu greve au ameninţat şi muncitorii din construcţii, care vor salarii mai mari şi, mai presus de toate, compensaţii mai mari pentru costurile în creştere cu transportul la şantierele îndepărtate. Angajaţii companiei naţionale de transport feroviar şi-au făcut deja auzite cererile pentru bani mai mulţi luna trecută prin oprirea lucrului. Acţiuni sindicale se întrevăd şi în industria bancară şi în sectorul public.

Această tendinţă se generalizează când Germania, cea mai mare economie europeană şi motorul de creştere al continentului, se confruntă deja cu cea mai puternică inflaţie din ultimii 30 de ani. Problema este că majorările salariale, justificate în parte de inflaţie, tind să amplifice inflaţia, dar într-un moment cât se poate de complicat. O parte semnificativă din industrie este ameninţată de penuriile şi blocajele de tot felul de pe lanţurile de aprovizionare. Unii vorbesc chiar de instalarea unei recesiuni industriale provocate de blocaje şi penurii: fabricile germane au probleme în a se aproviziona cu mai orice, de la semiconductoare şi placaj la materii prime simple precum cupru, aluminiu şi plastic. O penurie cu care se confruntă Germania şi care nu are o rezolvare uşoară este cea de forţă de muncă.

Lipsa de muncitori în sine tinde şi ea să forţeze în sus salariile, amplificând inflaţia. Toate acestea indică un final de an tumultuos pentru industria şi economia germane, pentru viitorul nou guvern de la Berlin şi pentru Banca Centrală Europeană, care poate fi pusă în faţa situaţiei de a alege între a încerca să stăvilească inflaţia cu preţul frânării revenirii economice sau a proteja creşterea cu riscul de a scăpa preţurile de sub control. Scenariul cel mai pesimist  către care se îndreaptă economia zonei euro şi cea a Germaniei este o stagnare economică sau o creştere slabă însoţită de o inflaţie persistentă. BCE poate domoli inflaţia prin creşterea dobânzilor, adică prin scumpirea împrumuturilor.

Deocamdată, şefa BCE Christine Lagarde insistă pe scenariul în care inflaţia este trecătoare. La fel spun şi guvernanţii germani. Însă actuala criză a energiei din Europa le şubrezeşte ideea.

În Germania, cele mai recente date ecomomice indică încetinirea revenirii din criză. Comenzile pentru fabrici au scăzut cu 7,7% în august, cu mult mai mult decât s-au aşteptat analiştii, din cauza cererii mai slabe de pe pieţele externe. Scăderea reflectă, în parte, rezultatele deosebit de bune din cele două luni anterioare. Dar chiar şi ajustată sezonier, scăderea rămâne substanţială. Problemele de pe lanţurile de aprovizionare i-au afectat în special pe producătorii de maşini şi pe furnizorii lor de componente şi piese, scrie Bloomberg. În industria auto, comenzile s-au prăbuşit cu 12% faţă de luna anterioară. „Dacă acest lucru va duce şi la reduceri peste aşteptări a producţiei industriale, atunci va trebui reduse prognozele de creştere economică pentru trimestrul trei“, spune Claus Vistesen, economist la Pantheon Macroeconomics.

Unele institute de prognoză au început deja să-şi revizuiască în jos proiecţiile economice. Ifo şi DIW cred acum că economia va reuşi să recupereze ce a pierdut în criză abia anul viitor. Companiile emit mesaje similare.

Daimler, unul dintre marii constructori auto germani, estimează că penuriile vor persista până la anul. Uzina principală a Volkswagen, cea din Wolfsburg, ar putea înregistra anul acesta una dintre cele mai slabe producţii din istorie. O fabrică germană a Opel este închisă până în 2022 din cauza crizei semiconductoarelor. În aceste condiţii, un indicator al încrederii managerilor din afaceri în economie a continuat să se deterioreze în septembrie.

Un indicator al activităţii din servicii arată creştere pentru septembrie, dar una mai slabă decât în lunile anterioare, semn că numărul companiilor afectate de penurii se extinde. Un sondaj a găsit că în august peste 40% din companiile germane au pierdut vânzări din cauza penuriilor. Economiştii de la IHS Markit cred că Germania se îndreaptă spre o perioadă cu creştere economică mai moderată. Potrivit lor, în trimestrul patru PIB-ul ar urma să urce cu doar 1,2%, faţă de 3% trimestru la trimestru în T3. Economia s-a micşorat cu 2% în primele trei luni ale anului şi şi-a revenit cu doar 1,6% în perioada aprilie-iunie. Cu penuri se confruntă toată lumea, dar Germania este mult mai expusă la această problemă deoarece economia ei se bazează pe comerţ şi industrie. Iar unul din patru locuri de muncă depinde de exporturi. Peste toate acestea se suprapune inflaţia, care reduce puterea de cumpărare a pupulaţiei. Sindicatele răspund cu cereri pentru majorarea salariilor şi ameninţări cu greve, adică cu oprirea producţiei. Sindicatele din construcţii vor creşteri de salarii de peste 5% şi prime mai mari. Aceasta deşi salariile la nivel general au urcat cu 5,5% de la începutul anului, în timp ce inflaţia pentru aceeaşi perioadă s-a situat la 2,4%. Aceasta înseamnă o creştere salarală medie reală de 3%. Însă pentru a doua jumătate a acestui an, economiştii se aşteaptă ca preţurile să crească mai rapid decât salariile. Sindicatul IG Metal, care acoperă şi angajaţi din industria auto, cere creşteri de 4,5%. Revendicări sindicale au avut loc deja în retail şi în serviciile postale. Urmează sectorul bancar şi cel public. Analiştii atrag atenţia că ceea ce se întâmplă în Germania înseamnă că sindicatele acţionează lând în calcul inflaţia actuală şi nu proiecţiile privind inflaţia viitoare.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO