Business Internaţional

Economia europeană a intrat în faza de revenire condusă de pofta populaţiei de a cheltui după perioada lungă de restricţii. Exportatorii au însă probleme, iar liderii politici tot nu se înţeleg între ei

Poul M. Thomsen, directorul Departamentului European al FMI: Dacă este găsit un tratament eficient sau vaccin pentru Covid-19, revenirea ar putea fi mai rapidă - însă vom vedea opusul dacă apar noi valuri mari de infectare.

Poul M. Thomsen, directorul Departamentului European al FMI: Dacă este găsit un tratament eficient sau vaccin pentru Covid-19, revenirea ar putea fi mai rapidă - însă vom vedea opusul dacă apar noi valuri mari de infectare.

Autor: Bogdan Cojocaru

18.07.2020, 20:05 1359

Pofta de a cheltui a consumatorilor şi planurile masive de stimulare ale guvernelor au adus economia zonei euro, de care depind ţările din estul UE, în primele stadii ale revenirii din recesiune.

Însă drumul de relansare se anunţă anevoios: exporturile sunt încă în criză, iar statele europene excedentare continuă să împiedice adoptarea planurilor cu valoare record de reconstrucţie a economiei europene propuse de Comisia Europeană, Germania şi Franţa. Mai grav, în unele zone ale UE, pandemia de Covid-19 a reizbucnit.

În aceste condiţii, în lipsa unui consens european solid, speranţele se îndreaptă spre lumea medicală. Şi din nou spre Banca Centrală Europeană. „Dacă este găsit un tratament eficient sau vaccin pentru Covid-19, revenirea ar putea fi mai rapidă - însă vom vedea opusul dacă apar noi valuri mari de infectare“, scrie Poul M. Thomsen, directorul Departamentului European al FMI. Instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca economia UE să scadă cu 9,3% anul acesta şi să urce cu 5,7% în 2021. PIB-ul ar urma să-şi revină la nivelurile de dinaintea crizei abia în 2022.

Deşi BCE s-a angajat să arunce în luptă cu criza un arsenal de politică monetară fără precedent, economiştii europeni se aşteaptă ca instituţia paneuropeană cu sediul la Frankfurt să facă şi mai mult, extinzându-şi până în decembrie programul de achiziţii de active peste nivelul actual de 1.350 de miliarde de euro, scrie Bloomberg. Cei mai mulţi dintre analişti cred că banca centrală a zonei euro îşi va suplimenta arsenalul cu până la 500 de miliarde de euro.

Între timp, în Franţa, economia-surpriză a crizei, guvernul a anunţat că va prezenta săptămâna aceasta un program de sprijin „masiv“ pentru angajările în rândul tinerilor şi până la finalul lunii august un plan cuprinzător de stimulare care va include măsuri precum reduceri de taxe pentru companii.

Deocamdată, cel mai puternic semnal pozitiv pentru economia europeană vine de la consumatori, care au revenit în magazine, după cum a remarcat Financial Times. Săptămâna trecută „a adus noi dovezi ale unei prime faze a revenirii economice din zona euro în formă de V“, a spus Jack Allen-Reynolds, analist la Capital Economics. „Restricţiile au fost ridicate mai devreme, iar cheltuielile şi-au revenit mai rapid decât s-a anticipat“, a adăugat el. Vânzările de retail au crescut cu 18% în luna mai, faţă de luna anterioară, în condiţiile redeschiderii magazinelor şi dorinţei consumatorilor de a cheltui o parte din banii strânşi pe perioada carantinei. Revenirea vânzărilor a fost mai puternică decât s-au aşteptat mulţi specialişti şi au adus cheltuielile aproape de nivelul de anul trecut. „Deocamdată, cele mai frumoase cifre vin din sectorul consumatorilor“, explică Angel Talavera, economist la Oxford Economics. Aceste genuri de cheltuieli reprezintă o parte mică din cheltuielile totale ale unei gospodării, care includ divertismentul, educaţia, sănătatea şi îngrijirea locuinţei, însă economiştii le consideră în general un indicator de încredere al bunăstării financiare.

„Revenirea rapidă ilustrează că veniturile gospodăriilor au fost susţinute suficient pentru a constitui combustibil pentru o revenire rapidă în condiţiile revenirii afacerilor“, a explicat Bert Colijn, economist la ING.

Cu exporturile, însă, povestea este total diferită. Preşedinta BCE Christine Lagarde a declarat recent pen­tru FT că naţiunile dependente de exporturi (Ger­mania fiind cea mai mare din grupul european) tre­buie să-şi „reevalueze“ modelele de afaceri din ca­u­za impactului de durată pe care-l are pandemia asu­pra comerţului mondial. Exporturile ţărilor euro­pe­ne au crescut în mai, faţă de luna anterioară, dar au ră­mas sub nivelurile de dinainte de pandemie. În ca­zul Germaniei şi Franţei, valoarea bunurilor ex­portate în mai a fost cu 35-40% sub cea din aceeaşi lu­nă a anului trecut. Această evoluţie reflectă parţial fap­tul că principalii parteneri comerciali ai Europei, cum sunt Marea Britanie şi SUA, erau încă sub im­periul restricţiilor. Exporturile Germaniei în Marea Bri­tanie s-au prăbuşit cu aproape 50% în ritm anua­lizat, contracţie dublă faţă de cea înregistrată în re­laţiile cu state din zona euro. Exporturile către China au scăzut cu 12%.

Politica face şi ea mai comlicată perspectiva de revenire. Guvernele „cumpătate“ fiscal ale Europei fac presiuni pentru reducerea dimensiunilor pachetului de revenire economică de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană şi ale viitorului buget al UE, notează FT, care citează diplomaţi europeni.  Liderii UE vor discuta din nou aceste proiecte la un summit programat pentru vineri. Charles Michel, care în calitate de preşedinte al Consiliului European va prezida întâlnirea, speră să obţină un acord în privinţa celor două proiecte strâns legate între ele şi esenţiale pentru reconstrucţia economiei. O soluţie de compromis propusă de acesta este diminuarea bugetului UE de la 1.100 de miliarde de euro la 1.070 miliarde de euro, dar păstrarea pachetului de revenire la 750 de miliarde de euro. Însă diplomaţii spun că este puţin probabil ca pachetul, format din mai multe instrumente, dintre care cel mai mare este un fond temporar de lichiditate de 560 de miliarde de euro din care economiile afectate de criză ar primi granturi şi credite, să rămână neafectat. Sanna Marin, premierul Finlandei, a declarat că guvernul său vrea „un nivel general mai mic“ al pachetului de recuperare şi „un echilibru mai bun al granturilor şi creditelor“. Ea beneficiază de sprijinul  liderilor Danemarcei, Suediei, Austriei şi Olandei „ aşa-zisele „Frugal Four“.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO