La nivelul Europei Centrale şi de Est, creşterea salariilor rămâne în urma inflaţiei, ceea ce ar putea adânci recesiunea viitoare şi sărăci milioane de oameni, notează Intellinews.
Inflaţia a continuat să crească neabătută în 2022, iar economiştii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de ritmul accelerat de creştere înregistrat pe unele pieţe cheie ale regiunii.
În Polonia, inflaţia a depăşit 17,2% în septembrie, iar creşterea dureroasă a preţurilor începe deja să apese asupra consumului. Au scăzut vânzările de carburanţi, de bunuri de folosinţă îndelungată, electronice.
„Datele privind vânzările de retail sugerează că inflaţia ridicată erodează puterea de cumpărare a consumatorilor într-o asemenea măsură, încât aceştia sunt mai prudenţi în deciziile de achiziţii“, notează analiştii de la ING.
Şi totuşi, în pofida inflaţiei record, marii retaileri continuă să prospere, potrivit Warsaw Voice. Deşi polonezii îşi strâng cureaua, cele mai mari lanţuri de retail, ca Biedronka şi Carrefour, raportează creşteri semnificative ale vânzărilor.
„Cu preţurile în creştere puternică la alimente şi energie limitând achiziţiile gospodăriilor, am decis să majorăm preţurile în magazine“, a anunţat recent Pedro Soares dos Santos, CEO al Jeronimo Martins, proprietarul portughez al Biedronka.
Pe lângă încetinirea creşterii cererii pentru bunuri, ING remarcă şi o încetinire a revenirii postpandemice a sectorului de servicii, scrie Intellinews.
Situaţia a devenit atât de critică, încât unii economişti vorbesc acum despre pericolele unei „spirale salarii-preţuri“ care ar marca începutul stagflaţiei adevărate. Salariile corporate au crescut cu 14,5% în medie în termeni anuali în septembrie, cu mult sub inflaţie.
În Ungaria, creşterea salariilor a accelerat în august, însă creşterea reală este pe punctul de a aluneca în teritoriu negativ, avertizează analiştii de la ING. Creşterile de salarii sunt în continuare cu mult în urma inflaţiei, care a urcat la un maxim pe 24 de ani, de 20%, în septembrie, în pofida unei serii de majorări de dobânzi de urgenţă operate de banca centrală a ţării.
În acest context, premierul ungar Viktor Orban a anunţat că obiectivul este o rată a inflaţiei formată dintr-o singură cifră şi că plafoanele de preţuri vor fi extinse la produse suplimentare, relatează Reuters.
Luna trecută, guvernul lui Orban a prelungit plafonările de preţuri la carburanţi şi alimente de bază până la finalul acestui an în încercarea de a proteja gospodăriile de costurile în creştere dramatică.
Economiştii chestionaţi de Reuters se aşteaptă ca inflaţia să urce la 15% anul viitor de la rata de 14% estimată pentru 2022, cu creşterea preţurilor depăşind ţinta băncii centrale a ţării chiar şi în 2024.