Chiar şi după ce valul de inflaţie trece, preţurile alimentelor s-ar putea să nu mai revină la nivelurile de dinainte de pandemie: şocurile scumpirilor de până acum şi mai ales înmulţirea fenomenelor meteo extreme vor face agricultura şi producţia de mâncare mai scumpe

În Ungaria, într-o lună şi jumătate de la introducerea de către guvern a unui me­canism de monitorizare online a pre­ţurilor din magazinele marilor re­taileri, alimentele s-au ieftinit în medie cu 15%, arată o analiză a ziarului online pro-guvernamental Világgazdaság. Nu este clar dacă ieftinirile sunt rezultatul direct al meca­nismului de monitorizare sau al faptului că inflaţia frânează, iar retailerii au atins limita toleranţei consumatorului la scumpiri.

Tot Világgazdaság insistă pe faptul că Un­garia are unele dintre cele mai ieftine alimente din UE, în timp ce presa independentă sau de opoziţie scrie despre cum ungurii care pot se duc în ţările vecine pentru a-şi face cumpă­răturile, pentru că acolo este mai ieftin. Oricum ar fi, pre­ţurile mâncării sunt atent urmă­rite de maghiarii de rând, de media şi de guvern, semn al importanţei acestora pentru societate şi electorat.

În Ungaria, unul din motivele scumpirii ali­men­telor este depen­den­ţa de importuri, devenite mai scumpe din cauza de­pre­cie­rii forintului, unul din rezulta­te­le cheltuielilor peste posibilităţi ale guvernu­lui. În Polonia, ana­liştii atrag aten­ţia că acolo se va scumpi pâinea. Dar acesta nu mai este efectul preţurilor mai mari ale materiei prime şi energiei, ci al creşterii costurilor cu forţa de muncă şi cu transportul.

Iar pâinea se scumpeşte cu toate că guver­nul a luat măsuri de protejare a producătorilor, cum ar fi plafonarea preţurilor gazelor natu­rale. În faţa exploziei inflaţiei şi a unei crize a costului vieţii fără precedent în ultimele decenii, guvernul de la Varşovia a reacţionat prin majorarea salariului minim pe economie. De asemenea, inflaţia a creat presiuni salariale ascendente gene­rale. Acest lucru îl simt din plin fabricile de panificaţie şi brutăriile.

Pâinea este un aliment social în multe părţi ale lumii, inclusiv în Europa de Est. În unele lo­curi este atât de importantă încât este subven­ţio­nată de stat. Acolo, când pâinea se scum­peş­te apar probleme sociale şi politice. Spre e­xemplu, în Tunisia, când în 1983 preţurile pâinii s-au dublat peste noapte, peste 150 de persoane au fost ucise în ceea ce a devenit cunoscut ca răscoalele pâinii. În prezent, Tunisia trece iar printr-o criză a pâinii după ce guvernul a blocat accesul mai multor brutării „moderne“ la făina subvenţionată.

De data aceasta, nu cumpărătorii au ieşit în stradă la protest, ci brutarii. În Tunisia, preţu­rile pâinii „tradiţionale“ sunt fixe şi nu s-au mai schimbat din anii 1980. În Iran, pâinea s-a scum­pit atât de mult încât iranienii cumpără jumătăţi de produse. Vestea vine de la presa de opoziţie care scrie din străinătate. Pentru mo­ment, cel mai mult îngrijorează ce se întâmplă cu alimentele în India, considerată cea mai po­pu­lată democraţie din lume.

Mai multe produse alimentare esenţiale se scumpesc din cauza secetei, sau, din contră, a precipitaţiilor prea abundente, ceea ce obligă guvernul să aplice măsuri protecţioniste pentru a creşte stocurile interne şi reduce presiunile inflaţioniste. Aceste acţiuni pot afecta piaţa internaţio­nală, ducând la penurii şi scumpiri în alte părţi.

Cele mai mari probleme India le are acum cu recolta de orez, lovită şi de inundaţii şi de se­cetă. Iar problemele sunt atât de mari încât guvernul a interzis deja de o lună şi ceva expor­turile şi face eforturi pentru a mări importurile. Însă niciuna dintre ţările exportatoare din re­giune nu are surplus semnificativ de orez, scrie Reuters. India a fost până acum cel mai mare expor­tator de orez din lume, contribuind cu 40% la vânzările globale.

De asemenea, guvernul ia în considerare să importe grâu, ceva ce n-a mai făcut de mulţi ani, şi să interzică exporturile de zahăr pentru prima dată în ultimii şapte ani. Orezul şi grâul au cea mai mare greutate în coşul de cumpărături al indianului de rând. Inflaţia preţurilor alimentelor a atins 11,5% în iulie, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii, iar în curând vor fi alegeri locale şi naţionale. În aceste condiţii, guvernul îşi face calcule pentru extinderea programului de furnizare de alimente gratuite, care ar fi trebuit să se încheie în decembrie. În plus, statul a accelerat vânzarea de legume subvenţionale, în special ceapă şi roşii, prin intermediul unei reţele de distribuţie pe care o deţine, aducând în acelaşi timp pe piaţă zahăr şi grâu din rezerva naţională. Preţurile roşiilor au crescut până la niveluri record, forţând gospodăriile să-şi reducă consumul şi restaurantele de tipul fast food precum McDonalds să le scoată temporar din meniu. Analiştii spun că există şanse serioase ca preţurile să rămână ridicate cel puţin încă un an. Cele ale zahărului probabil vor creşte deoarece urmează câteva sărbători religioase. Este de aşteptat şi ca fenomenele meteo extreme să persiste. Din cauza efectelor schimbărilor climatice, cu alimentele au probleme şi state cu mult mai bogate, cum este Australia. Acolo, spun specialiştii, inflaţia alimentară ar putea continua să accelereze, iar unele preţuri s-ar putea să nu mai coboare niciodată.