Timp de 25 de ani Polonia a fost dovada că există miracole economice. O ţară care a ieşit din comunism a reuşit să urce în ierarhia europeană pentru a deveni o forţă economică şi diplomatică de talie occidentală. Acum Polonia trace prin schimbări politice, iar Europa dă primele semne că se teme de ce se întâmplă acolo.
În urmă cu câteva zile zeci de mii de polonezi au ieşit pe străzi pentru a protesta contra noului guvern de dreapta al ţării şi contra eforturilor acestuia de a acapara puterea. Protestul central, din Varşovia, a fost întrerupt de o ameninţare cu bombă. Însă oamenii au ieşit în stradă în mai toate oraşele mari. Şi-au manifestat solidaritatea cu ei şi polonezii din alte ţări. Politicieni şi artişti deopotrivă, ca şi foşti disidenţi anticomunişti, s-au alăturat demonstranţilor, scrie Deutsche Welle.
Scânteia care a aprins focul este încercarea guvernului de a instala cinci personaje care-i sunt „prietene” la Curtea Constituţională, o instituţie cu 15 judecători. Odată cu înlocuirea judecătorilor ar veni şi schimbarea regulilor care fac aplicabile deciziile Curţii în sensul că acestea nu sunt valide dacă nu sunt acceptate de personajele favorabile guvernului.
„Situaţia este periculoasă. Polonia poate trece de la democraţie fie la democraţie iliberală, fie la dictatură”, explică activistulMarcin Skubiszewski, participant la proteste. Andrzej Duda, preşedintele Poloniei promovat de partidul Lege şi Justiţie, aflat acum la guvernare, nu şi-a ascuns niciodată simpatia pentru politicile premierului maghiar Viktor Orban, cel care a adus laude democraţiei „iliberale”, pe care o şi aplică.
Puterea judecătorească rămăsese una din puţinele forţe din stat care nu intraseră sub controlul partidului Lege şi Justiţie. Formaţiunea deţine preşedinţia şi majoritatea absolută în ambele camere ale parlamentului. Schimbarea dorită de guvern la Curtea Constituţională pare logică având în vedere că aceasta a declarat neconstituţionale părţi importante din noua legislaţie introdusă de Lege şi Justiţie.
Partidul este condus de conservatorul Jaroslaw Kaczynski, fost premier şi fratele geamăn al fostului preşedinte Lech Kaczynski, mort într-un accident aviatic dubios din Rusia. Jaroslaw Kaczynski şi-a descris criticii ca fiind „polonezi de cea mai joasă speţă cu trădarea în sânge” şi descendenţi ai Gestapo, poliţia secretă nazistă. Rata de aprobare a Lege şi Justiţie a scăzut de la 42% la începutul lunii decembrie la 27%.
În aceste condiţii, ministrul de externe al Luxemburgului a denunţat manevrele noului guvern de la Varşovia şi a sugerat că UE ar trebui să intervină.
Ceea ce se întâmplă în Polonia este „înspăimântător”, a spus ministrul luxemburghez Jean Asselborn la postul german de televiziune ZDF. ”Se pare că guvernul polonez nu ştie că suntem o comunitate de valori, că putem interveni, că trebuie să intervenim dacă lucrurile se abat de la calea cea dreapta în ceea ce priveşte statul de drept”, a explicat Asselborn. Luxemburg deţine, prin rotaţie, preşedinţia UE.
După opt ani sub conducerea unui guvern probusiness şi proUE, polonezii au votat în octombrie o administraţie naţionalistă. Alegătorii s-au săturat de un sistem aflat la putere de aproape un deceniu, explică Stratfor. Unii au crezut că beneficiile integrării în UE şi ale liberalizării economice nu sunt distribuite echitabil în societate. Lege şi Justiţie a candidat cu promisiunea de a reduce vârsta de pensionare, de a diminua taxele pentru IMM-uri, de a majora alocaţiile pentru familii, de a taxa mai mult băncile şi retailerii străini şi de a reduce dependenţa ţării de capitalul străin. Partidul este, de asemenea , sceptic în privinţa UE şi promovează ideea că Polonia ar trebui să-şi protejeze suveranitatea naţională şi să rămână în afara zonei euro.
Succesul economic uimitor al Poloniei a produs atât câştigători, cât şi pierzători. Reformele pentru întărirea economiei de piaţă nu au fost însoţite de o infrastructură de stat care să-i sprijine pe cei lăsaţi în urmă. Salariile mici în comparaţie cu cele din vest şi contractele de muncă flexibile au întărit competitivitatea economică, dar i-au lăsat nemulţumiţi pe polonezi, care-şi compară nivelul de trai cu cel din Occident şi cu punctul din care au plecat din comunism.
Fostul guvern a dezamăgit prin reforma pensiilor, necesară pentru economie, dar prost comunicată populaţiei, şi printr-un scandal al unor convorbiri interceptate care demonstrează aroganţa şi distanţarea de societate a clasei politice.
Între timp, Polonia îşi construieşte un microclimat economic propriu cu ţările din regiune, mai ales cu Ucraina, o piaţă cu peste 40 de milioane de locuitori pe care a încurajat-o să iasă din sfera de influenţă a Rusiei.
