SUA au recuperat tot ce a pierdut în criză şi au mers şi mai departe, trăgând economia mondială după ea, iar acum pare să încetinească. Traiectoria ar putea să pară o revenire la normal dacă unele sectoare n-ar fi supraîncinse, iar altele incomplet refăcute. Vestea proastă este că Europa iar a rămas în urmă, existând temeri că locomotiva ei de creştere, Germania, va încetini. Şi în China au apărut semne de răcire şi de dezechilibrare a economiei.
SUA au dus şi de data aceasta greul revenirii economice globale. Cele mai noi estimări arată că principala economie a lumii a revenit în această primăvară la nivelurile de dinainte de criză şi chiar le-a depăşit. PIB-ul (bunurile şi serviciile produse) cumulat al celor mai mari 20 de economii ale lumii a depăşit deja cotele de dinainte de pandemie, potrivit OCDE. Dar după încă un trimestru, cu SUA accelerând la maximum, s-ar putea ca întreaga economie să fi devenit mai mare decât era înainte de pandemie, scrie The Wall Street Journal pe baza calculelor mai multor analişti. Economiştii estimează că economia americană, cea mai mare din lume, a crescut cu 8,5% în trimestrul doi, depăşind 19.200 de miliarde de dolari ca mărime. Europa, însă, este aşteptată să rămână în urmă, cu economii mari precum Spania şi Italia nerevenindu-şi complet înainte de a doua jumătate a anului viitor.
Iar în Germania, cea mai mare importantă economie europeană, încrederea oamenilor de afaceri a înregistrat o scădere surprinzătoare în iulie, semnalând îngrijorări că întreruperile din lanţurile de aprovizionare şi un contraatac al pandemiei cu forţe proaspete ar putea încetini revenirea, scrie Bloomberg, care citează un sondaj realizat de Institutul ifo.
Economiştii chestionaţi de Bloomberg se aşteptau la o îmbunătăţire. Indicatorul ifo al aşteptărilor s-a dus la cel mai de jos nivel din ultimele trei luni. „Companiile sunt mai puţin optimiste pentru următoarele luni“, a explicat Clemens Fuest, preşedintele ifo. „În sectorul manufacturier, aproape două treimi dintre companii spun că se aşteaptă la probleme pe partea de furnizare.“
Iar companii din întreaga Europă, nu numai din Germania, emit semnale de alarmă privind inflaţia prin majorări de preţuri masive. Bundesbank, banca centrală a Germaniei, prezice că economia este pe cale să recupereze terenul pierdut în criză, listele de comenzi fiind pline. Firmele s-au adaptat condiţiilor de activitate în pandemie şi până şi pentru sectorul de turism, restaurante şi hoteluri soarta a început să fie mai bună. Însă afacerile nu se pot descurca cu situaţiile în care nu au niciun control, precum penurii de materii prime, materiale mai scumpe, costuri cu transportul mai mari şi lipsa de forţă de muncă.
„Problemele de aprovizionare apasă pe economia germană atât în industrie, cât şi în retail“, spune Klaus Wohlrabe, economist al ifo. Pe de altă parte, inundaţiile ucigaşe care au lovit Germania recent s-ar putea să aibă un efect pozitiv asupra economiei, prin lucrărire de reconstrucţie de locuinţe şi de infrastructură, arată ING. Indicatorii anticipativi precum cei ai ifo nu redau o certitudine privind mersul economiei, dar pot fi indicatori ai unei tendinţe. Actuala criză, atipică cum e, a făcut să pară depăşite mai toate mecanismele de prognoză.
Totuşi, încetinirea economiei germane şi a celei europene odată cu ea poate justifica prudenţa cu care Banca Centrală Europeană se comportă, menţinând o politică monetară stimulatoare cu toate că inflaţia accelerează. Şi economia americană a atins forţa de propulsie maximă în primăvară, iar acum încetineşte.
Creşterea va fi deci mai lentă, dar tot robustă, cred unii economişti. Ratele de vaccinare cresc, afacerile se redeschid la scară largă, iar guvernul a injectat masiv stimuli. Aceste lucruri i-au încurajat pe consumatori să cheltuiască - motorul principal de creştere al economiei americane. Însă impulsul a început probabil să scadă.
„Ne-am mutat într-o fază mai moderată de creştere“, spune Ellen Zentner, economist şef la Morgan Stanley.“ Am trecut de vârf, dar acest lucru nu înseamnă că se întâmplă ceva sinistru şi economia va frâna brusc.“ Economia Chinei, a doua ca mărime din lume, şi-a menţinut ritmul de recuperare în iulie, însă şi acolo au apărut semne de încetinire: vânzările de active imobiliare au scăzut, încrederea firmelor mici de asemenea a scăzut, la fel şi piaţa de acţiuni.
Ritmul de creştere anualizat al PIB a scăzut de la 18,3% în primul trimestru, un nivel fără precedent, la 7,9% în trimestrul doi.
Însă chiar şi aşa, avansul este unul puternic dacă este comparat cu creşterile din anii trecuţi, când economia chineză se rebalansa, iar celelalte economii mari treceau prin ceea ce era descris ca o „încetinire sincronizată“. Deşi reducerea cadenţei ar fi normală după creşteri record, poate chiar episoade de suprăîncălzire, cel mai probabil ce se întâmplă acum cu economiile, mai ales cu cea a SUA, este chinuiala pentru găsirea unui noi echilibru, cu cu unele sectoare supraîncălzite, iar altele încă reci. The New York Times dă cel mai bun exemplu de sector care în America care este supraîncins şi prea rece în acelaşi timp. Este vorba de piaţa muncii, unde companiile se dau peste cap să atragă personal, dar rata şomajului este la nivel de recesiune, de aproape 6%. În China, datele arată lărgirea decalajului între zonele industrializate de pe costă şi cele mai degrabă rurale din interior.
