Dolarul s-a prabusit ieri la 1,1410 unitati pentru un euro, dupa ce Rezervele Federale (Fed) au decis sa mentina rata de referinta a dobanzii la 1,25%, dar au avertizat ca economia americana este expusa la un nou risc: cel de dezinflatie, informeaza presa internationala.
Toti analistii se astepstau ca Fed sa pastreze ratele de dobanda. Ceea ce a surprins insa pietele a fost declaratia Fed ca starea de slabiciune a economiei americane risca sa persiste si in lunile ce vor urma si, mai mult, a aparut o noua amenintare: cea de scadere prea mare a inflatiei.
Dolarul scazuse semnificativ si inaintea reuniunii Fed, dar dupa discursul oficialilor, moneda verde si-a accelerat deprecierea.
Pe intreaga zi de ieri, dolarul a scazut cu 1,2% fata de euro, care spre sfarsitul sedintei era evaluat la 1,1437 dolari. Declinul dolarului de la inceputul anului a ajuns acum la 8,1% si cursul poate atinge in curand 1,1667 dolari pentru un euro, cat era la data lansarii monedei unice, la 1 ianuarie 1999. Dolarul a scazut si fata de yen cu 0,8% la 117,67 yeni pentru un dolar.
In contextul economic actual, cu ritm de crestere scazut si somaj in urcare, ingrijorarea Fed cu privire la scaderea inflatiei pate fi tradusa de fapt ca temeri legate de deflatie, desi oficialii au evitat acest termen.
Scaderea inflatiei inseamna o crestere mai moderata a preturilor pe cand deflatia reprezinta un declin general al preturilor, care ar putea declansa genul de probleme economice de care Japonia sufera de mai mult de un deceniu.
In ultimele sase luni inflatia din Statele Unite a fost in medie de 1% (ritm anualizat). "O scadere substantiala a inflatiei ar fi o evolutie nedorita, pentru ca ar ar pune presiuni asupra marjelor de profit si ar impiedica reluarea investittiilor", a avertizat Greenspan.
Totusi, declaratia Fed preciza ca sansele de crestere economica si de recesiune in urmatoarele trimestre sunt "aproape egale". Dar, continua cu riscul inflatiei: "Dimpotriva, in decursul aceleiasi perioade, probabilitatea unei scaderi a inflatiei, desi este infima, o depaseste pe cea de reluare a cresterii de la nivelul actual, destul de mic dealtfel".
Richard Berner, economist la Morgan Stanley din SUA, a spus ca aceste detalii legate de inflatie reprezinta o "schimbare a modului de comunicare a Fed". El a adaugat: "Este un pas important si asteptat catre o politica monetara mai transparenta".
Paul Poldosky de la FleetBoston Financial a spus ca el crede ca Greenspan se teme de fapt ca "deflatia este un risc pentru economie". "Si daca este adevarat", continua el, "nu exista nici un motiv pentru care invesitorii straini si-ar spori detinerile de dolari pentru ca dolarul este foarte vulnerabil".
Alti analisti valutari cred ca dolarul se confrunta si cu alte probleme decat deflatia. Investitorii internationali renunta la dolari pentru ca in Statele Unite ratele de dobanda sunt mai mici decat in alte tari, iar comunicatul Fed sugereaza ca le-ar putea reduce in continuare.
In plus, dolarul este presat si de deficitul de cont curent care a ajuns la 500 de miliarde dolari. Pe de alta parte, UE si Japonia au excedente comerciale.
"Intrebarea cruciala este: sunt sustenabile pe termen lung deficitele mari de cont curent ?", spune analistul David Gilmore. El crede ca nu sunt sustenabile si ca declinul dolarului este o reactie normala la diminuarea fluxurilor din strainatate. Insa, o a doua reactie, care ar fi o crestere a ratelor de dobanda pentru a atage fonduri din strainatate, nu a aparut inca".
BCE va reduce. Dar cand?
Decizia Fed a crescut presiunile pentru Banca Centrala Europeana (BCE) de a reduce rata de referinta la euro pentru ca o continuare a cresterii euro poate afecta economia regiunii, care si asa se confrunta cu probleme majore. Oficialii BCE se reunesc astazi pentru stabilirea ratelor, insa, sansele sa intervina sunt reduse.
Aprecierea continua a euro din decembrie pana in prezent a anulat complet avantajele generate de reducerea cu un sfert de punct procentual a ratelor in martie, la 2,5%.
Argumentele pentru o noua reducere astazi sunt "coplesitoare", potrivit economistilor. Insa oficialii BCE au negat orice posibilitate de interventie, spunand ca vor mentine ratele la nivelul actual de 2,5% si au insistat ca aprecierea euro "nu este o sursa de ingrijorare acum".
Pe de alta parte, rezultatele companiilor arata contrariul. Firme germane precum Altana si Audi sunt ultimele care s-u plans ca aprecierea euro le-a diminuat considerabil profiturile. Majoritatea analistilor cred ca BCE va mentine neschimbate ratele acum, dar ca la intalnirea din iunie le va reduce cu o jumatate de punct procentual.
Somaj record la nemti
Somajul in Germania a crescut in aprilie la cel mai mare nivel din ultimii cinci ani si jumatate, a aratat ieri un raport oficial.
Numarul cetatenilor germani fara loc de munca a crescut pentru a 13-a luna consecutiv, la 4,46 milioane de persoane. In acelasi timp, aprecierea continua a monedei unice europene sporeste temerile ca firmele autohtone vor fi nevoite sa disponibilizeze tot mai multi angajati, pentru a-si diminua cheltuielile.
Saptamana trecuta un alt raport oficial arata ca increderea consumatorilor germani este la cel mai mic nivel din ultimele 16 luni. Unii analisti cred ca intarirea euro va fi franata de evolutia nesatisfacatoare a economiilor europene si in special a Germaniei.
Florian Gerster, presedintele Biroului Federal al Muncii, a apreciat ca evolutia monedei euro nu reprezinta, deocamdata, o problema pentru piata de profil. Cu toate acestea, analistii avertizeaza ca cifrele aferente lunii aprilie indica posibilitatea ca numarul somerilor sa atinga pragul de cinci milioane de persoane, pina la sfirsitul anului.
Acest lucru va plana si mai mult asupra resurselor bugetare. Potrivit lui Gerster, ajutoarele de somaj necesare in 2003 s-ar putea situa intre 6,5 si 7,5 miliarde de euro, daca nu se va inregistra o imbunatatire a conditiilor de pe piata muncii.
Guvernul si-a revizuit recent in sens negativ previziunile de crestere economica pentru anul curent, de la un procent la 0,75%. Multi analisti considera ca cifra este mult prea optimista.
Guvernul german ar putea fi nevoit sa mareasca plafonul imprumuturilor prevazute pentru acest an de la 18,9 miliarde de dolari la 30 de miliarde de dolari, din cauza incetinirii ritmului de crestere economica si a reducerii veniturilor obtinute din colectarea de taxe si impozite, informeaza satpamanalul german Die Zeit.
"Directorii de companii sunt dezamagiti de guvern", a spus Volker Nitsch, un economist la Bankgesellschaft din Berlin. "Vor masuri si este clar nu va fi nici o ameliorare a situatiei somajului pana la sfarsitul anului".
Reactiile burselor
Piata de actiuni si-a franat ascensiunea dupa publicarea deciziei Fed, dar a reusit sa inchida sedinta in crestere. Indicele bursier Dow Jones a inchis in urcare cu 0,7%, la 8.588 de puncte. Indicele Standard & Poor's 500 a castigat 0,9%, iar Nasdaq a crescut cu 1,3%.
In Europa, bursele de actiuni au deschis in scadere ieri dimineata, din cauza avertismenteleor formulate de Fed in Statele Unite.
Problema investitorilor la bursa este daca temerile pe care le-au exprimat oficialii Fed ar trebui sau nu sa-i ingrijoreze si pe ei. Atat nasdaq cat si S&P sunt la cel mai mare nivel de la inceputul anului, iar Dow Jones se apropie si el de acesata perforemanta. Dar, daca pe primul trimestru al anului, profiturile companiilor au depasit asteptarile pietei, analistii cred ca pe trimestrul doi cresterea profiturilor va pierde din elan.
Indicele britanic FTSE 100, care marti reusise sa treaca de pragul de 4.000 de puncte, a scazut ieri dimineata cu 0,3%. Indicele german Dax a scazut cu 0,8%, iar CAC 40 din Franta cu 0,2%.
Cele mai mari pierderi le-a inregistrat sectorul auto. Declinul a inceput dupa ce producatorul german de automobile Vokswagen a anuntat ca profitul pe primul trimestru al acestui an a scazut 68% din cauza aprecierii euro si a scaderii vanzarilor din Europa si Statele Unite.
Pretul petrolului a continuat sa scada ieri inaintea publicarii datelor cu privire la rezevele americane de benzina, care, potrivit analistior, au crescut inaintea verii cand cererea este mare. In tranzactiile de ieri, barilul de petrol brent cu scadenta in iunie era cotat la 23,57 de centi in scadere cu 14 centi fata de marti. georgiana.stavarache@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
