Între timp, datele băncii centrale a Greciei sugerează că retragerile de capital din economia supraîndatorată au ajuns la proporţii fără precedent. În cele şase luni încheiate în martie, din Grecia au ieşit 62 mld. euro, echivalentul unui sfert din PIB-ul ţării, scrie Bloomberg.
În urmă cu câteva zile, ministrul grec de finanţe Yanis Varoufakis a avut o întrevedere cu avocatul american Lee C. Buchheit, un specialist în datorii suverane pe care Grecia l-ar putea recomanda oricărui stat european care vrea s-o urmeze spre default, potrivit The New York Times. Întâlnirea a trecut aproape neobservată, poate din cauza tăvălugului de discuţii şi reuniuni la cel mai înalt nivel prin care se duce războiul voinţelor dintre Atena şi ţările sale creditoare.
Spaima „vulturilor“
Ce au discutat Varoufakis şi Buchheit nu a fost făcut cunoscut publicului, dar reputaţia lui dă un sens special întrevederii. Buchheit a fost prezent în toate crizele majore provocate de datorii în ultimele trei decenii.
În rândul investitorilor, personajul are reputaţia unui avocat neînfricat şi agresiv. Trezorierii ţărilor cu probleme financiare îl consideră un fel de zână bună. Pentru Grecia, Buchheit a „aranjat“ restructurarea a aproape jumătate din datorie în 2012.
În Islanda, el a fost numit omul anului după ce a negociat un acord pentru întârzierea rambursărilor către Marea Britanie după prăbuşirea Icesave. Buchheit este omul care stă în faţa fondurilor „vulturi“, fondurile care cumpără datoriile ţărilor cu probleme pentru a le ataca apoi în instanţă cu scopul de a primi bani.
Cum Grecia caută acum iar clemenţă de la creditorii internaţionali, întâlnirea lui Varoufakis şi Buchheit sugerează că Atena încă mai speră la o altă restructurare a datoriilor, care ajung la 303 miliarde de euro. Pe de altă parte, faptul că Grecia explorează opţiunea restructurării subliniază cât de aproape este această ţară de default. Atena are de plată miliarde de euro în următoarele săptămâni. Consecinţele unui astfel de default sunt atât de dificil de prezis încât oficialii europeni se chinuie de cinci ani să-l evite.
Ameninţarea finlandeză
La celălalt capăt al Europei, în Finlanda, alegerile parlamentare din weekend au adus înfrângere partidului proeuropean aflat până acum la guvernare şi victorie lui Juha Sipila, milionar şi fost CEO în telecom considerat ca fiind un tehnocrat capabil să readucă economiei finlandeze competitivitatea. Partidul lui Sipila nu a primit însă suficiente voturi pentru a guverna singur şi va încheia probabil o alianţă de guvernare cu Partidul Finlandezilor, o formaţiune eurosceptică şi antiimigraţionistă clasată pe locul doi în alegeri. Euroscepticii se opune unui ajutor suplimentar acordat Greciei, pe care vrea să o excludă din zona euro, scrie EurActiv. Succesul eurosepticilor finlandezi rezonează cu ascensiunea partidelor populiste în ţările nordice pe fondul dezamăgirii produse de partidele tradiţionale.
Sipila s-a declarat deschis colaborării cu Partidul Finlandezilor. Chiar şi dacă nu va fi încheiată o alinţă de guvernare, puterea pe care euroscepticii au căpătat-o în parlament va reprezenta un obstacol pentru un al treilea pachet de bailout pentru Grecia.
„Dacă vom ajunge la guvernare, cred că politicile Finlandei faţă de Grecia se vor schimba, în sensul bun pentru Finlanda, pentru că mai prost de atât nu se poate“, a explicat Timo Soini, liderul Partidului Finlandezilor.
Nicholas Spiro, CEO-ul Spiro Sovereign Strategy, a remarcat că şi ale partide finlandeze şi-au înăsprit atitudinea faţă de Grecia.
„Finlanda era şi înainte de alegeri în tabăra antibailout, iar acum este foarte probabil să adopte o poziţie şi mai dură faţă de Atena“, a spus Spiro.
Finlanda şi-a făcut o tradi?ie din a pune piedici eforturilor de bailout ale zonei euro. Helsinki a ameninţat că blochează cel de-al doilea program de salvare pentru Grecia insistând să primească garanţii în schimbul contribuţiilor sale la acest pachet.
