Investitorii de pe bursele europene au răsuflat uşuraţi ieri după ce preşedintele Băncii Centrale Europene a anunţat că toţi locotenenţii săi sunt de acord ca instituţia să lanseze acţiuni neconvenţionale adiţionale pentru stimularea economiei zonei euro dacă va fi nevoie.
Anterior, presa a scris că unii dintre guvernatorii băncilor centrale din zona euro sunt nemulţumiţi de modul în care Draghi conduce banca şi că consiliul guvernator este în pragul unui „război civil“. Draghi a reuşit în urmă cu doi ani doar prin vorbe să aducă linişte pe pieţe pentru ţările care aveau până atunci probleme de finanţare.
Ieri Draghi a declarat că BCE intenţionează să-şi majoreze balanţa de active şi pasive la nivelurile din 2012, repetând astfel limbajul care i-a enervat pe unii dintre guvernatori. El stabileşte practic o ţintă de extindere.
„El încă sugerează că quantitative easing este o opţiune“, a explicat Richard Perry, analist la Hantec Markets, citat de agenţia Thomson Reuters.
Marile burse europene au recuperat, după discursul lui Draghi, pierderile înregistrate până atunci.
BCE a menţinut ieri dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, decizie anticipată de analiştii economici consultaţi de Bloomberg.
„Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%“, a anunţat instituţia europeană.
BCE a redus la începutul lunii septembrie dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, de la 0,15%.
Un leadership contestat
Nervozitatea burselor a avut drept cauză, printre altele, un material publicat de Reuters în care se arată că „surse din interiorul“ BCE contestă direcţia şi individualismul lui Draghi şi sunt deranjate de ţinta de extindere a balanţei – cu 1.000 de miliarde de euro – stabilită de acesta fără acordul lor, scrie La Tribune. „Sursele“ ar fi preferat ca BCE să nu fi stabilit un obiectiv.
Din Germania, Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, nu ratează nicio ocazie pentru a spune tot ce crede el că poate face rău derularea de către BCE a unui program de QE, adică de printare de bani pentru achiziţia de active.
BCE este presată de analişti, bănci şi investitori să recurgă la QE pentru a revitaliza revenirea economică anemică a zonei euro. Ieri pieţele au primit noi veşti descurajatoare. Comenzile pentru industria germană au crescut cu doar 0,8% în septembrie. Germania este cea mai mare economie europeană, iar cererea de aici este speranţa de relansare pentru o mare parte din ţările exportatoare vecine. Germania absoarbe cea mai mare parte a exporturilor româneşti.
În Franţa situaţia pare şi mai sumbră. Aici, „lipsa unei viziuni clare şi a coerenţei în politicile economice afectează încrederea şi implicit investiţiile şi activitatea economică“, a avertizat CEO-ul Credit Agricole, Jean-Paul Chifflet.
