Premierul ungar Viktor Orban are în plan naţionalizarea a până la şapte companii de utilităţi şi transformarea acestora în afaceri „deţinute de comunitate“ într-un an sau doi. Aici, reforma prinde contur la Budapesta. Cea mai mare parte a sectorului energetic maghiar este controlat de grupuri mari străine, iar prezenţă dominantă au jucători din Germania, Franţa şi Italia precum E.ON, RWE, EDF, GDF Suez şi Eni. Dintre acestea, doar RWE şi EDF nu au operaţiuni în România.
Partidul de guvernământ Fidesz a iniţiat un amendament pentru consfinţirea în constituţie a unei prevederi care obligă companiile de utilităţi publice să fie afaceri nonprofit, potrivit publicaţiei Magyar Hírlap.
Moţiunea stipulează că toate profiturile realizate din aprovizionarea cu gaze, electricitate şi alte tipuri de servicii de utilităţi trebuie reinvestite în aceste servicii. De asemenea, niciun profit nu poate fi scos din ţară. Motivul ar fi ieftinirea utilităţilor la cel mai redus nivel posibil.
„Garantăm că distribuitorii de energie nu vor avea niciun profit“
Secretarul de stat János Lázár a promis zile „negre“ companiilor de utilităţi, pe care le acuză că încearcă să înşele şi să manipuleze consumatorii, potrivit Portfolio.hu.
„Garantăm că distribuitorii de energie nu vor avea niciun profit. Nu vrem să reducem calitatea serviciilor, ci sumele scoase“, a spus oficialul.
Ungaria nu confiscă diviziile deţinute de companiile străine, ci cumpără activele acestora, însă la preţuri mult reduse de reglementările severe şi limitările impuse de stat tarifelor la utilităţi, scrie Thomson Reuters.
Guvernul a preluat deja controlul principalului importator de gaze al ţării, Panrusgaz, de la E.ON pentru 940 milioane de forinţi (circa 3 milioane de euro) şi facilităţi de stocare a gazelor de la MOL.
Grupul maghiar de stat MVM a anunţat anul trecut că va cumpăra o participaţie minoritară în distribuitorul de gaze naturale Fogaz de la RWE pentru 41 miliarde de forinţi (132 milioane de euro). Fogaz distribuie gaz către 820.000 de consumatori casnici şi companii din Budapesta. De asemenea, guvernul ungar vrea mai mult control asupra celei mai mari termocentrale pe bază de cărbune din ţară, Matrai Eromu, ai cărei acţionari majoritari sunt companiile germane RWE şi EnBW. RWE şi EnBW deţin participaţii majoritare şi la distribuitorii de electricitate Elmu şi Emasz, cu operaţiuni în nordul ţării respectiv în Budapesta.
Totodată, guvernul încearcă să impună limite dividendelor plătite de Elmu şi Emasz. „Cel mai important lucru este ca plata niciunui dividend să nu fie posibilă din fonduri destinate întreţinerii reţelei şi dezvoltării“, a explicat un purtător de cuvânt al executivului.
Guvernul poate, cu ajutorul autorităţii de reglementare din sectorul energiei, să limiteze dividendele.
Companiile de utilităţi se adaptează
Preşedintele RWE East Martin Herrmann apreciază inacceptabile acţiunile Ungariei, pe care le echivalează cu exproprierile.
Campania care vizează furnizorii de energie se intensifică pe măsură ce se apropie luna aprilie, pentru care fost programate alegeri. În ultimul an, guvernul a redus cu 20% tarifele reglementate la electricitate şi gaze naturale. Executivul a promis alte reduceri dacă va câştiga alegerile.
Această tactică limitează inflaţia, ceea ce lasă băncii centrale loc pentru reducerea dobânzilor, o politică agreată de premierul Viktor Orban.
„Mai devreme sau mai târziu guvernul va forţa furnizorii străini de energie să îngenuncheze, iar ei vor părăsi ţara“, a explicat un analist, citat de The Wall Street Journal.
RWE şi E.ON au anunţat că îşi schimbă modelul de afaceri pentru a reforma sau renunţa la afaceri care ar putea deveni nerentabile, precum distribuţia. Planul E.ON se concentrează pe pieţele cu creştere mare. Compania s-a retras deja din Bulgaria. RWE se vede participând activ în revoluţia energetică, care implică generare descentralizată şi sisteme energetice inteligente în condiţiile în care sistemele energetice centralizate şi companiile de utilităţi care administrează şi încasează veniturile din aceste afaceri tind să devină simpli operatori de reţea cu marje de profit mici, a remarcat energyscee.com.
În Germania „nu este vorba de renaţionalizare, ci de remunicipalizare“
În Marea Britanie, leagănul pieţei libere, după mai mult de un deceniu de neintervenţie în generarea de energie, sectorul fermelor eoliene din largul mării şi cel al centralelor nucleare vor deveni industrii controlate de stat. Opoziţia a promis că va îngheţa preţurile energiei timp de 20 de luni dacă va ieşi învingătoare în alegerile din 2015.
În Germania, curentul care cere punerea reţelelor locale de electricitate sub controlul municipalităţilor permite companiilor de utilităţi să-şi vândă activele la preţurile pieţei şi să-şi mute capitalul.
„Nu este vorba de renaţionalizare ci de remunicipalizare. Noi asta vrem. Problemele legate de energie ar trebui gestionate la nivel local“, a explicat Stefan Taschner, şeful organizaţiei BurgerBegehren Klimaschutz, care a iniţiat campania din Berlin. După ce a pierdut în referendumul pe tema municipalizării din Berlin, grupul ajută cetăţenii din oraşe precum Essen şi Karlsruhe să „smulgă“ reţelele de distribuţie din mânile privaţilor.
În Germania, guvernul ghidează deja achiziţiile şi vânzările companiilor de utilităţi. Astfel, sunt preferate achiziţiile din sectorul regenerabilelor şi nerecomandate cele nucleare. Firmele au nevoie de permisiunea Berlinului pentru închiderea centralelor şi pot fi forţate să ţină deschise unităţile neprofitabile pentru a reduce riscurile penelor de curent.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.03.2014
