♦ În Ungaria, inflaţia din iunie, de 5%, a fost mai puternică decât majorarea medie a salariilor, de doar 3,5% ♦ În Polonia inflaţia a fost în iulie de 5%, iar creşterea salarială medie de 8,7%.
La o inflaţie de 5% în iulie, dar cu o creştere salarială medie de 8,7%, guvernatorul băncii centrale poloneze nu se grăbeşte să majoreze dobânda de politică monetară, principalul instrument de frânare a scumpirilor generalizate.
În Ungaria însă inflaţia din iunie, de 5%, a fost mai puternică decât majorarea medie a salariilor, de doar 3,5%, iar banca centrală a ţării încearcă de câteva luni să stăvilească creşterile de preţuri prin cea mai agresivă înăsprire a politicii monetare din UE, care include majorări de dobândă.
Opoziţia magiară n-a pierdut prilejul pentru a critica partidul de guvernământ, formaţiunea LMP spunând că salariile reale au început să scadă pentru prima dată în ultimul deceniu, acesta fiind un semn al eşecului managementului anticriză al guvernului. Pentru premierul Viktor Orban, alegerile parlamentare de anul viitor se anunţă a fi cele mai dure de când a venit la putere doarece, după toate calculele, va avea de înfruntat o opoziţie reală şi unită.
Separat, o organizaţie a profesorilor a avertizat că în câţiva ani penuria de profesori din Ungaria se va transforma în criză. Un motiv al deficitului de cadre de învăţământ sunt salariile foarte mici în comparaţie cu cele din economie. Profesorii cu experienţă sunt plătiţi cu echivalentul salariului minim al muncitorilor calificaţi, scrie Hungary Today. O economie fără profesori este o economie condamnată la subdezvoltare.
Cele mai recente date ale biroului central de statistică maghiar arată că creşterea salarială anualizată a încetinit de la 8,2%în mai la 3,5% în iunie. În acea lună, Ungaria a avut cea mai puternică inflaţie din Uniunea Europeană. Mate Kanasz-Nagy, liderul partidului de opoziţie LMP, a remarcat că majorarea salariului mediu include un bonus extraordinar de 500.000 de forinţi (1.435 euro) pentru unii angajaţii din sistemul de sănătate. Anul trecut, a mai spus Kanasz-Nagy, familia medie maghiară a avut un venit net lunar de 197.000 de forinţi (568 euro), iar mai mult de un milion de persoane trăiesc cu salariul minim pe economie. Datele statistice oficiale arată că în iunie salariul mediu net a fost de 290.200 de forinţi (831 euro), iar salariul mediu brut s-a situat la 350.000 de forinţi (1,001 euro), salariul real scăzând cu 1,7%.
În Ungaria, ca în toată Europa de Est, salariile mici sunt o problemă de viaţă şi de moarte pentru economii deoarece forţa de muncă şi oamenii talentaţi pleacă în Occident în căutarea veniturilor mai mari. Acest lucru creează deficite de forţă de muncă ce frânează dezvoltarea economică.
În Ungaria, acest deficit se manifestă încă de la nivelul de bază, cel al educaţiei. În 2021 sunt aşteptaţi să se pensioneze 4.000 de profesori şi să se angajeze în schimb doar cel mult 2.800 de profesori debutanţi.
„Există o penurie de profesori“, spune Peter Horvath, preşedintele Camerei Naţionale a Profesorilor.
„Cred că acum este moderată, dar acest lucru este un indicator mediu. Există regiuni unde problema este gravă, în altele nefiind ceva acut. Dar în 2-3 ani va fi o problemă serioasă peste tot“. Horvath a făcut aceste afirmaţii într-un interviu pentru ziarul de stânga Nepszava. „Dacă nimic nu se schimbă, în 5-8 ani problema va scăpa de sub control“, a mai spus el. Declaraţiile sale sunt alarmante pentru că organizaţia pe care o conduce a fost stabilită de chiar guvernul Orban în urmă cu câţiva ani, iar mulţi au acuzat-o că singurul scop al existenţei ei este obedienţa în negocieri faţă de partidul de guvernământ.
Un reprezentant al sindicatului PDSZ a spus că „cel mai scandalos lucru este că salariul net al unui profesor începător este de 920 de forinţi (2,6 euro) pe oră“. În Polonia, cele mai recente date statistice arată că salariul mediu brut a crescut cu 8,7% în ritm anualizat în iulie, la 5.851 zloţi, pe lună. Însă inflaţia accelerează, ajungând-o din urmă pe cea din Ungaria şi marcând cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, de 5,4% în august. Şeful băncii centrale a contraatacat aşteptările pentru pornirea majorărilor de dobândă spunând că scumpirea creditării acum „ar fi foarte riscantă“, scrie Bloomberg. „Cel mai important lucru este cum evoluează situaţie economică la anul“, a spus Adam Glapinski, preşedintele băncii naţionale poloneze. „Dacă condiţiile economice rămân foarte bune, situaţie de pe piaţa muncii rămâne favorabilă, iar inflaţia depăşeşte ţinta băncii centrale, s-ar justifica retragerea măsurilor de relaxare monetară“, a afirmat bancherul. Încă de la începutul actualului val de inflaţie Glapinski a asigurat că acesta este doar trecător şi că se datorează pertubărilor cauzate de pandemie, scrie Bloomberg. Acum, el a asigurat şi că nu vede semnele apariţiei unei spirale ascendente salarii-inflaţie. Însă fostul guvernator Marek Belka a avertizat că Polonia riscă „o catastrofă“, cu salariile în creştere rapidă împingând şi mai sus preţurile.
