Poate ca Statele Unite nu pot fi egalate din punctul de vedere al puterii militare, insa factorii ce-i pun in pericol puterea financiara au devenit imposibil de ignorat, scrie International Herald Tribune.
Un astfel de factor este reprezentat de declinul monedei americane. Saptamana trecuta, dolarul a atins un minim record in raport cu principala sa rivala, moneda unica europeana, dupa ce economia Statelor Unite s-a confruntat cu al patrulea trimestru consecutiv de crestere mai slaba. Moneda euro a atins o valoare record de 1,3681 dolari.
Specialistii spun ca efectele declinului pe termen lung al dolarului ar putea fi majore atat pentru americanii de rand, cat si pentru pozitia tarii ca forta globala fara rival.
In timp, fortele aflate in spatele declinului dolarului ar putea continua sa marginalizeze Statele Unite pe scena mondiala, sa provoace o deteriorare a conditiilor de trai si sa aduca Statele Unite in imposibilitatea de a reactiona in fata unor probleme vitale de securitate sau crize financiare.
"Exista acum o multime de potentiali 'regi' care lupta sa ne preia pozitia", spune Leo Melamed, presedinte emerit al Chicago Mercantile Exchange si fondator al primei piete pentru contracte futures financiare din lume.
In cea mai mare parte a secolului 20, lucrurile aratau altfel.
Statele Unite erau singura tara care era mai puternica la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial decat la inceputul lui. Totusi, de la sfarsitul Razboiului Rece, rivalii straini au preluat prima pozitie detinuta initial de SUA in cadrul mai multor clasamente economice.
Astazi, China se dezvolta mai rapid decat Statele Unite, iar multi investitori si istorici considera ca Uniunea Europeana se afla pe o pozitie economica egala cu Statele Unite.
Wall Street-ul pare sa-si piarda si el din stralucire in ciuda faptului ca indicele Dow Jones industrial Average, ce monitorizeaza evolutia actiunilor a 30 de companii americane importante, a depasit luna trecuta pragul de 13.000 de puncte pentru prima data in istoria sa. Companii care s-ar fi indreptat catre New York pentru a strange fonduri, se listeaza in prezent pe bursele din Londra si Hong Kong.
Pentru cei care studiaza istoria, situatia pare o "reluare" a declinului prin care a trecut Marea Britanie cu 60 de ani in urma, cand volumul urias al datoriilor de dupa razboi si declinul accentuat al lirei sterline au dus la disolutia imperiului si au marcat sfarsitul perioadei in care Marea Britanie reprezenta o importanta forta mondiala.
"Statele Unite sunt o forta, insa nu singura si cu siguranta nu mai sunt o super-putere", a declarat Jim Rogers, care a pus bazele fondului de hedging Quantum impreuna cu investitorul miliardar George Soros in anii '70.
Dolarul reprezinta probabil cea mai serioasa problema. Statele Unite trebuie sa atraga aproximativ 3 miliarde de dolari in fiecare zi lucratoare pentru a-si finanta un deficit de cont curent in crestere si care in 2006 a ajuns sa reprezinte 6,5% din PIB.
Pe de alta parte, rivale economice ca Japonia si China, se lauda cu excedente masive.
De asemenea, de cand americanii cheltuiesc mai mult decat economisesc, banii pentru acoperirea deficitului trebuie sa vina de la institutii straine de creditare, cum ar fi bancile centrale. China, care detine rezerve valutare in valoare de peste 1.000 de miliarde de dolari, este unul dintre cei mai mari creditori.
Pe fondul declinului constant al dolarului din ultimul an, a scazut si valoarea activelor exprimate in dolari detinute de banci centrale.
Aceasta tendinta i-ar putea determina pe investitori sa inceapa sa detina mai multi euro in schimb, intensificand presiunile asupra dolarului, accelerand ritmul de crestere al ratei inflatiei in Statele Unite si ducand la o deteriorare a conditiilor de trai in aceasta tara. Aceste perspective devin din ce in ce mai reale pentru ca datoriile exprimate in euro reprezinta astazi o mai mare parte din piata internationala a obligatiunilor decat cele exprimate in dolari.
De asemenea, exportatorilor de petrol le-ar putea fi mai usor sa inceapa sa exprime preturile la titei in euro, spune Rogers, ingreunand povara financiara aflata pe umerii Statelor Unite, cel mai mare consumator de petrol din lume.
Desi un dolar mai slab ar putea impulsiona exporturile americane si profiturile companiilor cu operatiuni peste hotare, cererea mai redusa de titluri americane de trezorerie ar putea impinge in sus ratele dobanzii pe termen lung, majorand sumele pe care americanii trebuie sa le plateasca in contul imprumuturilor ipotecare si costurile legate de contractarea de imprumuturi in cazul guvernului.
"Nu cred ca poate fi evitata o slabire a puterii Statelor Unite daca acestea nu dispun de forta financiara pentru a sustine aceasta putere", spune Paul Kennedy, profesor de istorie in cadrul Yale University si autor al cartii "The Rise and Fall of the Great Powers" ("Ascensiunea si decaderea marilor puteri").
Exista un potential efect pozitiv al declinului dolarului. Declinul sau ar putea contribui la diminuarea masivului deficit comercial al Statelor Unite.
De asemenea, conform unor economisti, competitia dintre tari face parte din fenomenul globalizarii care va fi benefic pentru toate partile in ultima instanta.
"Dezvoltarea Chinei nu afecteaza pozitia Statelor Unite, ci creeaza oportunitatea comercializarii de produse catre consumatori chinezi mai bogati", sustine Sebastian Mallaby, din cadrul Council on Foreign Relations din Washington.
Altii sunt preocupati in legatura cu influenta Americii pe plan mondial, in special in contextul in care razboiul din Irak afecteaza finantele si credibilitatea acesteia.
"Ne facem singuri rau, iar chinezii, care sunt mai rabdatori, actioneaza in multe parti ale lumii cu o putere din ce in ce mai mare", declara H.W. Brands, profesor de istorie in cadrul University of Texas si autor al "The Money Men: Capitalism, Democracy, and the Hundred Years' War Over the American Dollar" ("Omul cu banii: capitalism, democratie si razboiul de 100 de ani asupra dolarului").
Un scenariu similar s-a produs, spune el, in timpul razboiului civil american din anii 1860, cand guvernul britanic a decis sa nu intervina in numele statelor confederate pentru ca tara depindea de granele americane pentru a-si hrani populatia.
Desigur, pierderea, dar si castigarea puterii reprezinta un proces lent. Kennedy remarca faptul ca "declinul Imperiului Otoman s-a produs in 450 de ani".
Totusi, fenomenul este greu de evitat. "Din punct de vedere istoric, nici o tara care a ajuns in aceasta situatie nu a reusit sa iasa fara o criza majora", arata Rogers.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
