În Ungaria, pe de o parte statisticile oficiale arată tendinţe demografice îngrijorătoare: numărul de naşteri scade, naţiunea îmbătrâneşte, iar populaţia se micşorează accelerat de la an la an. Măsurile aplicate de guvern pentru încurajarea natalităţii nu funcţionează, aşa cum nu funcţionează nici în statele mai bogate nordice.
Apoi, conform aceleiaşi statistici oficiale, ungurii cu pregătire bună profesională continuă să plece din ţară în număr mare, deşi companiile din Ungaria au disponibile 70.000 de locuri de muncă. De asemenea, emigrarea în general este la un nivel ridicat. Pe de altă parte, guvernul asigură că ponderea muncitorilor străini pe piaţa maghiară a muncii este cea mai joasă din Grupul de la Visegrád, sau V4, din care mai fac parte Cehia, Slovacia şi Polonia.
Muncitorii străini sunt consideraţi o soluţie la penuria de forţă de muncă din regiune, creată şi de tendinţele demografice. În Ungaria, această penurie este acutizată de reindustrializarea accelerată pe care guvernul o face cu ajutorul companiilor străine. Totuşi, Budapesta asigură că străinii nu le iau locurile de muncă maghiarilor şi că maghiarii plecaţi în străinătate îşi aduc în număr mare acasă copiii.
O cifră care ar trebui să aducă maghiarilor confort este 2,6%, reprezentând ponderea muncitorilor străini sau „oaspeţi“, cum le zice guvernul, în totalul angajaţilor din Ungaria. Calculul l-a făcut Sándor Czomba, secretar de stat pentru politici privind forţa de muncă. În Slovacia, procentul este de 3,8%, în Polonia de 6,4% şi în Cehia de 17%, arată calculele politicianului maghiar.
Şi cifrele statistice şi reacţia guvernului ungar la ele arată cum actualele tendinţe demografice şi necesităţi economice pot crea probleme politice, sociale şi de business din ce în ce mai complexe. Statistica cehă arată schimbări mai mari decât cele sugerate de calculele ungurului Sándor Czomba. Aproape 20% din populaţia angajată a Cehiei sunt străini, scrie Prague Morning.
Circa 824.000 de străini contribuie la forţa de muncă a ţării. Dintre aceştia, aproape 409.800 sunt din state membre ale UE şi peste 285.500 au venit din Ucraina. Doar anul trecut 37.000 de străini şi-au găsit de lucru în Cehia, cea mai matură economie a regiunii. Numărul total de străini care muncesc acolo cu acte în regulă este de 2,5 ori mai mare decât era în 2015.
„Numărul persoanelor străine creşte gradual şi se întâmplă aşa deoarece astupă golurile de pe piaţa muncii. Avem o rată a şomajului foarte redusă şi salarii care cresc mai rapid decât în vestul UE“, spune Dalibor Holy, specialist în piaţa muncii la biroul ceh de statistică. „Pare mai degrabă a hemoragie de talente din Europa de Est.“ În Ungaria, datele lui Czomba spun că între 2010 şi 2023 circa 514.000 de străini au venit în Ungaria, iar dintre ei doar 251.000 sau 2,6% din populaţia totală, au mai rămas acolo. Iar dintre străinii care locuiesc în Ungaria, 36.000 sunt veniţi la studii.
Cifrele politicianului maghiar mai arată şi că 324.000 de cetăţeni maghiari au plecat din ţară începând din 2010 şi că dintre aceştia 219.000 s-au întors. „În acelaşi timp, balanţa emigraţiei ungare arată un surplus de 40.000 de persoane în ultimii 13 ani. Acest lucru se datorează faptului că 143.000 de cetăţeni maghiari născuţi în străinătate s-au întors acasă în Ungaria“, a afirmat secretarul de stat. De asemenea, din 2010 şi până în prezent numărul de străini care locuiesc în Ungaria a crescut cu 53,000, sau cu „doar“ 4.000 de persoane pe an.
Nu se pune problema de o invazie a străinilor, a asigurat Sándor Czomba. Astfel de asigurări dau constant şi alţi oficiali, cu rang mai înalt, şi presa aliniată guvernului, cum ar fi ziarul Világgazdaság.
Ca reacţie la scandalurile stârnite de zvonuri că investitorii străini aduc muncitor străini să lucreze în fabricile maghiare, guvernul a limitat număr de muncitori „oaspeţi“ care pot sta în Ungaria.
A limitat şi profesiile în care aceştia pot lucra. Apoi, miniştrii spun mai nou că penuria de forţă de muncă din Ungaria este o problemă falsă şi că mare nevoie de muncitori străini nu este deoarece Ungaria încă are o rezervă sănătoasă de forţă de muncă, de 300.000 de persoane, doar că aceasta este inactivă. Guvernul încearcă s-o mobilizeze.
Pénzcentrum.hu scrie că 400.000 de unguri locuiesc în Germania, Austria şi Marea Britanie, mulţi lucrând acolo. Iar 100.000 de persoane care trăiesc în Ungaria fac naveta pentru a munci în statele vecine. Rata de emigrare în rândul persoanelor cu un grad ridicat de educaţie este de 7%. Iar 2022 a fost un an al exodului de unguri cu pregătire profesională superioară. În februarie s-au născut 6.197 copii şi au murit 10.664 persoane. Numărul de naşteri a fost cu 6% mai mic decât cel din aceeaşi lună a anului trecut.
În 2023, peste 33.000 de persoane au părăsit Ungaria. Acesta este cel mai ridicat număr de după 2010. Emigraţia şi declinul natural al populaţiei au însumat 75.000 de persoane. Între 2019 şi 2021, diferenţa dintre numărul ungurilor care au plecat din ţară şi cel al persoanelor care s-au întors este negativă, de minus 105.119, a găsit 444.hu prin cifrele statisticii oficiale. Aşa arată o criză demografică. Dar nu doar Ungaria este în situaţia aceasta. Populaţia Poloniei a scăzut cu 131.000 de persoane anul trecut, când ţara a avut cele mai puţine naşteri de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Pe de altă parte, numărul de străini înregistraţi la ZUS, casa de asigurări sociale a Poloniei, a crescut cu 11.000 doar din decembrie 2023 şi până în martie 2024, la 1.140 milioane de persoane. Este o tendinţă care se amplifică atât de mult încât instituţiile statului nu-i mai fac faţă, scrie Notes from Poland. Însă străinii ar putea fi mai mulţi deoarece nu toţi sunt înregistraţi la ZUS. În statisticile instituţiei, cele mai numeroase grupuri de străini sunt ucrainenii, bieloruşii şi georgienii.
