În încercarea de a-şi întări controlul asupra unei economii care îşi revine rapid după cel mai mare default din istorie, Argentina a naţionalizat principalul producător de petrol din ţară, YPF, la care grupul spaniol Repsol deţine participaţia majoritară. Argentina acuză YPF că nu investeşte suficient în ţară şi că producţia slabă obligă statul să depindă de importurile de energie într-o perioadă în care preţurile materiilor prime cresc accelerat, scrie presa internaţională.
Directorul general al YPF, Sebastian Eskenazi, a fost înlocuit cu ministrul planificării Julio De Vido, iar administraţia condusă de preşedintele Cristina Fernandez de Kirchner a anunţat că a trimis Congresului un proiect de lege privind naţionalizarea unei participaţii de 51% la companie, scrie Bloomberg.
Preluarea urmează presiunilor exercitate de guvern asupra YPF de a majora producţia după ce anul trecut importurile de combustibil ale ţării s-au dublat la 9,4 milioane de dolari. Guvernul central a încercat să blocheze dividendele companiei şi a sprijinit guvernele locale când acestea au retras licenţele pentru 15 câmpuri petrolifere.
Preluarea YPF reprezintă cea mai mare ranaţionalizare din industria resurselor naturale de când guvernul rus a revenit la controlul companiei petroliere Yukos, la începutul anilor 2000. Participaţia de 51% la YPF are o valoare de piaţă de cinci miliarde dolari, notează Financial Times.
Naţionalizări mai vechi
Preşedintele argentinian are antecedente cu naţionalizările, aducând sub administraţia statului un fond de pensii de 24 miliarde dolari şi operatorul aerian Aerolineas Argentinas în cei cinci ani de când conduce ţara. "Suntem singura ţară din America de Sud care nu are controlul politicilor energetice", a declarat de Kirchner.
Decizia de a prelua YPF poate fi motivată prin faptul că în Argentina producţia slabă de ţiţei nu poate ţine pasul cu avansul acelerat al consumului de energie după un deceniu de creştere economică susţinută. Consumul de petrol şi gaze naturale s-a majorat cu 38%, respectiv 25% din 2003 până în 2010, în timp ce producţia de ţiţei şi gaze a scăzut cu 12%, respectiv 2,3%, menţionează WSJ.
Argentina trebuie să recâştige controlul YPF pentru a nu deveni "o ţară neviabilă", a menţionat preşedinta. Statul sud-american a întrat în 2001 în incapacitate de plată pe datorii record de 95 miliarde dolari.
Ecouri din Ungaria
Declaraţiile preşedintelui argentinian şi măsurile luate de administraţie rezonează în Europa, unde premierul ungar Viktor Orban a trecut sub administrarea statului fondurile private de pensii şi promovează controlul statului în economie. El a declarat că o economie nu poate fi puternică dacă nu deţine controlul sectoarelor strategice.
YPF a fost înfiinţată în 1922, fiind în acea perioadă deţinută de stat. Compania a fost privatizată parţial de un guvern conservator în 1993.
Repsol a preluat controlul producătorului de petrol în 1999, iar în prezent deţine 57% din companie.
Cu toate acestea, familia Eskenazi, din Argentina, care are 25,5% din acţiuni, este responsabilă cu managementul de zi cu zi al YPF. Wall Street Journal notează că guvernul argentinian va prelua aproape în întregime participaţia pe care Repsol o deţine la YPF.
Compania participă cu mai mult de 50% la producţia zilnică a Repsol. Compensaţiile pentru naţionalizare vor fi stabilite de un tribunal.
Restricţii la export
În raportul financiar pentru 2010, YPF notează că din 2005 compania este împiedicată de guvern să vândă motorină pe pieţele externe deoarece producţia internă nu satisface cererea. Compania este astfel obligată să vândă motorină pe piaţa internă la preţul stabilit de guvern. YPF acuză faptul că din 2002 au fost impuse noi taxe pe exporturi, iar acestea au fost majorate traptat.
Companiile petroliere, dacă vor să exporte ţiţei sau gaz petrolier lichefiat, trebuie să demonstreze mai întâi că la nivel local cererea pentru astfel de produse este satisfăcută sau că a fost făcută o ofertă de vânzare către jucătorii locali, iar oferta a fost respinsă.
Interesul economic şi politic pentru resursele de hidrocarburi ale ţării a crescut anul trecut după ce YPF a anunţat descoperirea unor rezerve de petrol care ar putea ajunge la un miliard de barili.
YPF este o miză extrem de mare, deoarece compania a avut anul trecut o pondere de 34% în producţia totală de hidrocarburi a ţării. YPF deţine, de asemenea, 50% din capacitatea de rafinare a Argentinei. Economia ţării, a doua ca mărime din America de Sud, a crescut în medie cu 7,8% după 2003. Anul trecut, economia a avansat cu aproape 9%. YPF plăteşte dividende echivalente cu 90% profitul net în două tranşe. Guvernul a cerut însă companiei să investească în producţie şi explorare banii destinaţi acţionarilor.
Riposta UE
Naţionalizarea producătorului de petrol ar putea atrage riposta Uniunii Europene, cel mai mare partener comercial al Argentinei din afara Americii de Sud. Statul argentinian a vândut anul trecut bunuri de 14,3 mld. dolari Uniunii, cu 28% mai mult decât în 2010. Spania este cea mai mare destinaţie din UE pentru exporturile argentiniene, cu o pondere de 3% în total. Agenţia de evaluare financiară Fitch a avertizat că decizia Argentinei ar putea fi nocivă pentru investiţiile private pe termen lung.
Spania a avertizat că va lua "măsuri concise şi în forţă" ca răspuns la decizia Argentinei. "Este o acţiune ostilă împotriva Repsol, şi, prin urmare, împotriva Spaniei", a declarat ministrul spaniol al industriei, Jose Manuel Soria.
Ce s-ar întâmpla cu România dacă ar recurge la o naţionalizare în stil argentinian
"În mod cert, UE ar fi luat o măsură dură împotriva ţării care ar fi îndrăznit să ia o astfel de decizie. Indiferent ce s-a întâmplat în Argentina, în România trebuie majorate redevenţele pentru exploatarea resurselor naturale", a declarat Dan Armeanu, profesor universitar la Facultatea de finanţe a ASE. El a subliniat că în România nu trebuie să se mai cedeze controlul în domenii de importanţă naţională. Analistul economic Dragoş Cabat notează că, printr-o naţionalizare de genul YPF, România ar încălca multe legi ale UE. "S-ar pune presiune politică şi s-ar acorda amenzi", a spus el. Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe şi profesor de economie, a afirmat că în România nu se pune problema ca în Argentina. "Dezbaterea publică din ţara noastră se referă la valorificarea resurselor pentru ca cetăţenii să beneficieze de cât mai mult. La nivelul Uniunii există reguli de guvernanţă, reguli de bună-purtare a unei ţări faţă de altă ţară membră", a menţionat el. Ioana Niţă
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
