Business Internaţional

Decalajele dintre economii se reduc. Ţările est-europene le prind din urmă pe cele vest-europene, iar cele de la periferia zonei euro îşi revin după criza datoriilor

Decalajele dintre economii se reduc. Ţările...

Autor: Catalina Apostoiu

13.05.2019, 18:55 132
Săptămâna viitoare sute de milioane de cetăţeni europeni vor merge la vot pentru a alege un nou parlament care va reflecta multitudinea de ţări şi grupuri politice de pe continent, dar, cel puţin din punct de vedere economic, blocul înregistrează un proces de convergenţă, scrie Financial Times.

Diferenţele dintre ţări s-au diminuat în ultimul deceniu în condiţiile în care economiile est-europene au înregistrat progrese în a le prinde din urmă pe cele vestice. Iar majoritatea ţărilor de la periferia zonei euro lasă în urmă criza datoriilor suferită de bloc, scăzând astfel decalajul faţă de Europa de Nord.

Totuşi, regiunile rurale sărace din unele ţări înregistrează performanţe mai slabe raportat la zonele urbane europene, o tendinţă ce prezintă o provocare politică în creştere pentru instituţiile blocului.

Speranţele celor 13 ţări care au aderat la UE în perioada 2004-2013, printre care şi Polonia, Slovenia şi România, că statutul de membru le va impulsiona economiile s-au materializat în mare măsură. Toate aceste ţări şi-au văzut venitul pe cap de locuitor crescând mai rapid decât media blo­cului, ceea ce le-a ajutat în procesul de convergenţă cu statele membre UE din Vest. Criza financiară şi efectele sale au afectat procesul de con­vergenţă economică în Europa, ţările de la periferie în spe­cial rămânând în urmă din cauza declinului dramatic suferit.

BCE a dat vina pe pieţele rigide ale forţei de muncă şi produselor care au „prelungit semnificativ procesul realocării forţei de muncă şi capitalului de la sectoarele lovite de criză către sectoare cu o creştere mai rapidă“. Totuşi, Christian Odendahl, economist la Centre for European Reform, notează că politicile monetară şi fiscală restrictive şi austeritatea fiscală au contribuit de asemenea.

„De-abia în 2012, când Europa a aruncat nişte dogme pe fereastră, s-a stabilizat zona euro“, adaugă Odendahl.

Excepţie face Italia, al cărui PIB pe cap de locuitor continuă să scadă relativ la media UE de la ultimele alegeri parlamentare europene.

De la alegerile respective, cele 28 de ţări membre ale UE au devenit mai asemănătoare. Diferenţele de inflaţie au atins cel mai scăzut nivel din 20 de ani, în timp ce diferenţa dintre rate ale şomajului s-a redus. Există de asemenea o convergenţă a ratelor de creştere economică. Iar la capitolul PIB pe cap de locuitor, cele 28 de ţări sunt acum mai asemănătoare decât în orice alt punct al acestui secol.

Iar această tendinţă pe termen lung este în mare măsură explicată de creşterea mai rapidă din regiunea Europei centrale şi de est.

Convergenţa economică la nivelul UE ascunde însă o problemă mai sumbră şi mai îngrijorătoare din punct de vedere politic.

În multe ţări central şi est-europene „performanţele remarcabile din regiunile capitalelor împing în sus media naţională, ascunzând creşterea foarte modestă din alte regiuni“, arată Cinzia Alcidi, de la Centre for European Policy Studies.

Această divergenţă la nivel regional, generată de tendinţa economiilor bazate pe servicii de a se concentra în oraşe „reprezintă cea mai importantă parte a explicaţiei economice a populismului“, explică Odendahl.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO