Industria europeană a prosperat decenii la rând pe baza aprovizionării constante cu gaze ruseşti, însă de la invadarea Ucrainei, preşedintele rus Vladimir Putin a transformat energia ţării sale într-o armă pentru subminarea susţinerii pentru Kiev, scrie The Wall Street Journal.
Acesta a suspendat complet livrările prin Nord Stream în această lună, împingând Europa în pragul recesiunii şi ameninţând să provoace durere de durată companiilor acesteia din sectorul manufacturier. Spre deosebire de SUA, Europa s-a bazat pe acest sector şi industria grea pentru a-şi menţine economia funcţională în ultimele decenii.
Criza energiei din Europa a lăsat puţine businessuri neatinse, unele industrii, cum ar fi cea metalurgică, cu un consum ridicat de energie, îşi închid din fabrici, iar analiştii şi executivii se întreabă dacă acestea se vor mai redeschide vreodată.
Întrebarea este dacă durerea actuală este una temporară, sau marchează începutul unei noi ere a dezindustrializării în Europa.
În Slovacia, Slovalco se numără printre companiile atinse de volatilitatea preţurilor electricităţii în Europa. Compania îşi închide producţia de metale primare, disponibilizând de asemenea 300 din cei 450 de angajaţi. „Volatilitatea preţului electricităţii este nebunească în prezent. Aşa ne ucidem practic industria“, arată Milan Vesely, managerul fabricii.
Tot în Slovacia, compania de produse chimice Fortischem, un angajator major în centrul ţării, este pe cale să disponibilizeze sute din angajaţii săi, notează Slovak Spectator. Mulţi alţi producători au raportat deja dificultăţi din cauza scumpirii energiei.
Compania metalurgică OFZ a anunţat la începutul lunii iulie disponibilizarea a aproximativ 150 de angajaţi. Recent, producătorul american de oţel U.S. Steel a anunţat că intenţionează să-şi închidă temporar un furnal de la fabrica din Košice.
Majoritatea guvernelor consideră că încetinirea sau închiderea fabricilor este preferabilă întreruperii furnizării de electricitate către spitale şi şcoli în iarnă, potrivit WSJ. Închiderile de fabrici vin cu un cost uriaş.
Companiile din industrii mari consumatoare de energie spun că au în faţă falimentul în această iarnă în lipsa susţinerii guvernamentale. Lanţuri complexe de aprovizionare din sectoare ca cel auto şi al alimentelor sunt sub presiune, alimentând presiunile inflaţioniste chiar într-un moment în care blocajele din timpul pandemiei dau semne de atenuare.
O diminuare a capacităţii industriale a Europei ar adânci dependenţa continentului de materiale şi componente fabricate peste graniţe într-o perioadă în care guvernele să străduiesc să aducă lanţurile de aprovizionare pentru energie regenerabilă, maşini electrice şi arme mai aproape de casă.
Producătorii de metale sunt în prima linie a crizei. Analiştii spun că producţia europeană de aluminiu primar se apropie de zero, lăsând continentul cu operaţiuni de reciclare ce pot produce metale potrivite pentru industrii ca cea a ambalajelor, dar nu pentru frâne sau componente de avioane.
Industria grea europeană îşi intensifică eforturile de a face faţă crizei energiei, scrie Financial Times. Companii din diverse segmente, de la cel al oţelului, la cel al produselor chimice îşi intensifică reducerile de producţie pe fondul avertizărilor că scumpirile şi cererea slabă erodează rapid competitivitatea. În Spania, Ferroglobe şi-a închis temporar două furnale. Miles Roberts, CEO al companiei de ambalaje DS Smith, spune că firmele trebuie să se pregătească pentru raţionalizarea energiei în această iarnă. Compania combate preţurile ridicate prin hedging, diversificarea utilizării de energiei şi reduceri de consum.
Producţia în scădere a fabricilor europene riscă să se resimtă la nivelul lanţurilor de aprovizionare. Constructorii auto sunt extrem de afectaţi, potrivit WSJ.
VW îşi face rezerve de produse din sticlă temându-se că o penurie de gaze i-ar putea afecta pe producătorii din sector.
În producţia de alimente, fabricile de zahăr funcţionează cu gaze. Autorităţile germane au anunţat recent că cei patru producători ai ţării vor avea permisiunea de a-şi continua operaţiunile în cazul suspendării livrărilor de gaze ruseşti. Dacă acestea s-ar opri, preţurile ar creşte, sporind presiunea asupra consumatorilor.
Unele fabrici, cum ar fi cele de zinc, se pot restarta rapid, însă pentru altele reluarea activităţii este un process de durată şi costisitor care ar putea să nu aibă logică financiară.
Chiar şi producătorii de hârtie igienică resimt presiuni. Hakle GmbH, un producător german de hârtie igienică şi produse de igienă a intrat în insolvenţă, solicitând protecţia în faţa creditorilor pentru că nu a mai putut majora preţurile suficient de mult pentru a compensa scumpirea hârtiei pe fondul crizei energetice.
