Publicaţia franceză Le Figaro a încercat să identifice cauza creşterii punând întrebări mai multor economişti. Toţi au arătat către austeritate, „medicamentul“ care ar trebui să trateze zona euro de „boala“ datoriei.
Grecia, iar aici nu este nicio surpriză, are cea mai mare datorie în raport cu PIB-ul ţării, de 168,8%. Statului elen îi urmează în clasament Italia, cu un nivel de 135,1% din PIB. Cele mai mici datorii le au Estonia, cu un nivel de 10,5% din PIB, şi Luxemburg, 21,6% din PIB.
Politicile de austeritate au un efect contraproductiv
Pentru Dominique Plihon, expert în economie financiară, creşterea se explică, mai întâi de toate, prin politicile de austeritate implementate la scară largă de ţările din zona euro.
„Numitorul fracţiei, PIB-ul ţării, este afectat de politicile de austeritate, care l-au făcut să stagneze. Planurile de austeritate impuse Greciei pentru reducerea datoriei au distrus 25% din PIB-ul ţării începând cu 2010, ceea ce a dus la creşterea raportului datorie/PIB“, spune Plihon.
Céline Antonin, economist la Observatorul Francez al Conjucturilor Economice, îi întăreşte ideea lui Plihon. „Politicile de austeritate au un efect contraproductiv în mai multe ţări din zona euro şi au frânat creşterea. Impulsurile bugetare s-au dovedit a fi negative deoarece constau în creşterea puternică a veniturilor din taxe şi în reducerea cheltuielilor“, spune Antonin.
Bertrand Blancheton, profesor la Universitatea Bordeaux IV, crede că austeritatea este totuşi necesară.
„Aceasta ar trebui să permită reducerea cheltuielilor statului, care sunt mult prea ridicate în special în cazul Franţei, şi să asigure pieţele că guvernele au voinţa de a implementa reforme şi de a aduce economiile la excedent primar (excedent bugetar care nu ia în calcul costul datoriei)“, spune Blancheton. Este un echilibru dificil de menţinut în condiţiile în care creşterea economică este slabă.
În prezent, creşterea economică din zona euro nu este suficient de mare pentru a avea un impact pozitiv asupra raportului datorie publică/PIB.
„Toate ţările din zona euro sunt în aceeaşi barcă. Ele trebuie să facă în aşa fel încât să aibă o creştere mai dinamică fără a renunţa la detoxifierea financiară“, a explicat Blancheton.
Care este soluţia reducerii datoriei?
Dominique Plihon, membru al organizaţiei ATTAC, propune mutualizarea necondiţionată a datoriilor. „O soluţie pentru reducerea datoriilor suverane ar fi crearea unei agenţii europene a datoriilor, capabilă să emită eurobonduri şi să ia din sarcina statelor povara unor investiţii mari precum cele privind producţia de energie şi contracararea efectelor schimbărilor climatice“, spune Plihon. ATTAC (Asociaţia pentru taxarea tranzacţiilor financiare şi pentru acţiune cetăţenească) este o organizaţie activistă înfiinţată cu scopul de a promova implementarea unei taxe pe tranzacţile în valută.
Pentru Céline Antonin, trebuie neapărat redus deficitul, „dar acest lucru trebuie făcut la momentul potrivit şi cu impact negative cât mai mic asupra investiţiilor publice şi private“. Economistul se teme că zona euro, concentrându-se pe absorbţia datoriei, şi-a uitat rolul de pol al investiţiilor în inovare şi dezvoltare.
