În primăvară Bild, cea mai citită publicaţie din Germania, aadus critici extrem de dure la adresa Greciei, printr-o prelegeredespre etica muncii, comparându-i pe nemţii eficienţi şi muncitoricu grecii care muncesc puţin şi se pensionează devreme. Mai mult deatât, pentru Bild, Grecia este ţara fraudelor, care, de altfel, auadus economia ţării într-un stadiu în care să nu-şi mai poatăsusţine cheltuielile publice.
"În ţara noastră, oamenii muncesc până la vârsta de 67 de ani, iarfuncţionarii de stat nu primesc al paisprezecelea salariu. Aici,nimeni nu este nevoit să plătească o şpagă de 1.000 de euro (850 delire) pentru a primi un pat în spital", deschidea tabloidul şirulacuzelor la adresa grecilor.
"Benzinăriile noastre au case de marcat, şoferii de taxi îţi daubon fiscal, iar fermierii nu profită fraudulos de subvenţiile UE,declarând milioane de măslini care nu există", continua Bild.
"Germania are, la rândul său, datorii mari, dar le putem controla.Asta pentru că ne trezim devreme şi muncim toată ziua."
Acum, cotidianul german Bild îşi îndreaptă atenţia spre Irlanda, încondiţiile în care criza migrează din estul Europei spre vest.
O nouă ţintă
În ediţia de marţi a tabloidului Irlanda era descrisă drept un"copil-problemă" şi deşi tonul este mult mai calm decât în cazulGreciei, îi poate determina pe nemţi să ia atitudine împotriva unuinou bail-out european.
Prelegerile expuse în paginile ziarului Bild cântăresc destul degreu în formarea curentelor de opinie la nivel naţional, iar încazul ajutorului financiar oferit Greciei, curentul stârnit de Bilda lovit puternic în imaginea lui Merkel.
Germanii au considerat că munca şi economiile lor erau folositepentru a sprijini finanţele publice ale unei ţări cu o economierisipitoare.
Imediat după acest scandal, un sondaj a arătat o scădere drastică acoaliţiei conduse de Angela Merkel şi formată din PartidulDemocratic Liberal şi Uniunea Creştin-Democrată. Pentru prima dată,cifrele erau mai mici decât ale opoziţiei, coaliţia SPD-Green. Dupăcele întâmplate în primăvară, Merkel şi-a schimbat complet punctulde vedere, trecând de la omul care rezolvă problemele tuturor lacel care poate să spună cu vehemenţă "nu".
Astfel, retorica politicienilor germani în ceea ce priveştefolosirea banilor contribuabililor pentru a salva alte state s-amodificat. "Nu le putem explica cetăţenilor şi votanţilor noştri dece tocmai cel care îşi plăteşte taxele trebuie să se expunăanumitor riscuri şi nu cel care caştigă mulţi bani asumându-şiriscurile", a declarat Merkel.
Nemţii vor ca şi investitorii săplătească
La o conferinţă a partidului CDU, Angela Merkel şi-a exprimat douăpuncte de vedere extrem de importante cu privire la zona euro:totul este în joc, dacă moneda euro cade, atunci Europa seprăbuşeşte şi o parte dintr-un eventual eşec ar trebui să fieasumat şi de sectorul privat, adică "investitorii trebuie săsuporte consecinţele propriilor acţiuni".
La întâlnirea din august de la Deauville cu preşedintele francezNicolas Sarkozy, Merkel a explicat faptul că autorităţile nu maipot folosi banii contribuabililor de maniera în care au făcut-o încazul Greciei. Contribuabilii nu sunt singurii care trebuie săplătească.
Ceea ce susţine cancelarul german este că dacă statele din zonaeuro nu vor putea să-şi plătească datoriile, atunci nu este numairesponsabilitatea celorlalte state ale UE să le ofere ajutor. Şideţinătorii de obligaţiuni ar trebui să piardă o parte dinbani.
Germania vrea ca UE să aibă un mecanism permanent care să previnădefaulturile, dar nu numai statele să fie nevoite să scoată banidin buzunare, ci şi investitorii. Problema este că pe termen scurtcriza evoluează rapid.
Faptul că pieţele ar trebui să plătească în cazul unui eşec intrăîn contradicţie cu primul argument al cancelarului, acela că monedaeuro nu are voie să se prăbuşească. Dacă lucrurile se înrăutăţescşi poziţia euro va fi ameninţată în cele 16 state în care estemonedă curentă, atunci contribuabilii germani ar putea fi nevoiţisă plătească mai mult.
În acest caz, să vedem ce va scrie Bild şi cum va sta Merkel însondaje.
Germanii de rând nici nu vor să audă de un al doileabailout În zona euro
"Tigrul celtic de-abia îşi mai trage suflarea", scria recentcotidianul german Die Suddeutsche, evidenţiind teama multor nemţică Germania va fi cea care va oferi Irlandei oxigenul necesar,scrie The Guardian.
Faptul că Germania va trebui să intervină este aproape sigur, deşiIrlanda continuă să nege că ar avea nevoie de ajutor.
Întrebarea care se pune este cât exact din povară se aşteaptăGermania să suporte.
Contribuabilii germani resimt încă povara bailout-ului de ordinulmiliardelor de euro acordat grecilor în mai, care a dus la titlurinegative în publicaţia Bild privitoare la indisciplina fiscală agrecilor şi la modul în care germanii frustraţi îşi anulaucălătoriile în Creta ca semn de protest faţă de faptul că au fostobligaţi să plătească pentru excesele grecilor.
La şase luni distanţă, sentimentele faţă de Irlanda nu sunt încă lafel de acute, însă există o nelinişte în creştere legată de ideeaca Germania să fie nevoită să plătească din nou pentru o altă ţarăeuropeană, în special pentru una al cărei venit anual pe cap delocuitor se ridică la aproximativ 34.000 de euro, peste nivelul de30.000 de euro din Germania.
Sentimentul de nemulţumire este de asemenea alimentat de protesteleîn creştere ale liderilor irlandezi şi greci cu privire la faptulcă Angela Merkel, cancelarul german, ar fi speriat pieţele deobligaţiuni şi ar fi provocat o creştere imensă a costurilor definanţare ale Irlandei şi Portugaliei.
Dacă Irlanda va beneficia de un bailout UE, Germania ar urma să fieresponsabilă de aproximativ o treime din fondurile de susţinere.Germania vrea să scape de acest rol, însă este în acelaşi timpconştientă că lupta în acest sens ar fi una zadarnică. Între timp,germanii de rând devin din ce în ce mai agitaţi.
În pofida economiei sale aflate în creştere puternică,atractivitatea Germaniei în faţa investitorilor a scăzut pe fondulcrizei şi rolului său în cadrul bailout-urilor.
Dobânzile obligaţiunilor guvernamentale germane au urcat puternicîn ultimele zile, iar contractele germane swap pe riscul de creditau crescut cu 21% în ultimele două săptămâni.
"Investitorii cer protecţie sporită pentru simplul motiv că cred căsalvarea zonei euro ar putea veni cu costuri foarte mari pentruGermania", scrie Die Welt.
În ciuda predicţiilor unor economişti că Germania ar putea alege săiasă din zona euro, foarte puţine voci din Germania şi cu siguranţăniciun partid nu cer o astfel de mişcare dramatică. CătălinaApostoiu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
