Spre uimirea lor, li s-a inmanat un document de o pagina in care se spunea ca sunt de acord sa vanda actiuni catre guvern, apoi secretarul Trezoreriei Henry Paulson le-a spus ca trebuie sa semneze documentul inainte de a parasi sala, scrie International Herald Tribune.
Presedintele JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a fost receptiv, spunand ca intelegerea pare avantajoasa. Presedintele Wells Fargo, Richard Kovacevich, a protestat cu vehementa, spunand ca, spre deosebire de rivalele sale newyorkeze, banca sa nu era in impas din cauza investitiilor in titluri riscante si ca nu are nevoie de un plan de salvare.
Insa pana la ora 6:30 pm, toti cei noua directori executivi semnasera documentul, declansand cea mai ampla interventie guvernamentala in cadrul sistemului bancar american de la Marea Criza si retragandu-se din cadrul planului de salvare pentru care Paulson se luptase atat de mult sa obtina aprobarea Congresului cu numai cateva saptamani in urma.
Ceea ce s-a intamplat in decursul celor trei ore si jumatate este o poveste de un dramatism pronuntat, urmat de acordul final al bancherilor, care au simtit ca nu prea au de ales decat sa accepte planul Trezoreriei de injectare a 250 miliarde de dolari in cadrul mai multor banci, incepand insa cu institutiile conduse de ei.
Paulson a anuntat planul a doua zi, spunand ca regreta ca trebuie sa ia astfel de masuri, dar ca acestea sunt necesare pentru restaurarea increderii in piata.
Pe langa injectiile de capital, guvernul a anuntat ca va garanta temporar noi titluri emise de banci, in valoare de pana la 1.500 de miliarde de dolari, si va asigura depozite in valoare de 500 miliarde de dolari din conturi fara dobanda, in principal utilizate de companii.
Astfel, costul potential pe care guvernul va trebui sa-l suporte se ridica la 2.250 de miliarde de dolari, triplul valorii pachetului initial de salvare, de 700 miliarde de dolari, pachet ce se concentra asupra achizitionarii de active cu probleme de la banci. Cu numai cateva zile inainte, Paulson descuraja ideea injectiilor de capital in cadrul bancilor.
Analistii spun ca Statele Unite au fost obligate sa-si schimbe politica in parte pentru ca Marea Britanie si alte tari europene au anuntat planuri de recapitalizare a propriilor banci si de impulsionare a creditarii.
Insa spre deosebire de Marea Britanie, secretarul Trezoreriei si-a prezentat planul ca pe o oferta pe care bancile nu o puteau refuza.
Pana s-a ajuns la un acord au existat schimburi verbale tensionate intre Paulson, fost presedinte al Goldman Sachs, si fostii sai colegi si rivali. Paulson a inceput sa-i convoace pe bancheri personal in dupa-amiaza zilei de 12 octombrie. Unii se aflau deja in Washington pentru o intrunire a Fondului Monetar International.
Directorii nu aveau nici cea mai vaga idee in legatura cu planurile lui Paulson. Unii speculau ca acesta ii va informa in legatura cu planul de salvare anuntat anterior. Nimeni nu se astepta ca Paulson sa-si prezinte planul ca pe un ultimatum.
Paulson, potrivit propriilor declaratii, si-a prezentat cazul in termeni directi. Cele mai mari banci ale tarii trebuiau sa reinceapa sa se crediteze reciproc pentru binele sistemului financiar, iar pentru a face acest lucru, acestea aveau nevoie sa fie mai bine capitalizate.
Intr-adevar, mai multe din bancile reprezentate in sala au nevoie de capital. Iar analistii spun ca termenii investitiilor guvernamentale sunt atractivi pentru banci, cu siguranta atunci cand sunt comparati cu termenii obtinuti de Warren Buffett in schimbul investitiei de 5 miliarde de dolari in cadrul Goldman Sachs.
Trezoreria va primi actiuni preferentiale cu un dividend de 5%, care creste la 9% dupa cinci ani.
Aceasta va primi certificate de cumparare de actiuni comune, echivalente cu 15% din investitia initiala. Institutia a anuntat insa ca nu-si va exercita drepturile de vot.
Totusi, unii au ridicat obiectii. Kovacevich si-a exprimat in acelasi timp temerile privitoare la restrictiile legate de pachetele de plati acordate directorilor executivi ai bancilor care primesc injectiile de capital. Daca se va retrage din cadrul Wells Fargo dupa incheierea preluarii Wachovia, acesta are dreptul la beneficii de aproximativ 43 milioane de dolari, si 140 milioane de dolari sub forma de actiuni si optiuni, conform James Reda & Associates, o firma de consultanta. Specialistii spun ca noile limite cerute de Trezorerie nu-i va afecta probabil pachetul de plati.
Kenneth Lewis, presedintele Bank of America, a ridicat si el obiectii, spunand ca banca sa tocmai atrasese 10 miliarde de dolari pe cont propriu. Mai tarziu, Lewis si-a indemnat colegii sa nu-si exprime criticile privitoare la restrictiile asupra pachetelor de plati.
In cadrul unui interviu acordat luni, inainte de intrunirea directorilor celor 9 banci, John Mack declara ca banca sa, Morgan Stanley, nu are nevoie de capital de la Trezorerie. Aceasta tocmai incheiase o tranzactie de 9 miliarde de dolari cu o mare banca japoneza. Totusi, in timpul intrunirii, Mack nu a avut multe de spus, conform participantilor.
Paulson a fost insa asaltat de intrebarile privitoare la termenii investitiei formulate de alti directori cu experienta in incheierea de tranzactii: Lloyd Blankfein de la Goldman Sachs, Vikram Pandit de la Citigroup, John Thain de la Merrill Lynch si Dimon.
Printre intrebarile acestora: Cum vor afecta participatiile guvernului alti actionari? Va cere Trezoreria o parte din controlul asupra managementului in schimbul capitalului oferit? Cum vor functiona certificatele?
Pe masura ce discutiile deveneau din ce in ce mai aprinse, presedintele Fed, Ben Bernanke, asezat langa Paulson, a intervenit. Acesta a spus bancherilor ca intrunirea nu trebuie sa aiba un ton combativ din moment ce bancile, cat si economia vor avea de castigat in urma programului. In lipsa unor astfel de masuri, a adaugat acesta, chiar si bancile solide ar putea avea probleme.
Mai apoi, presedintele filialei newyorkeze a Fed, Timothy Geithner, a prezentat detaliile programului de investitii. Bancherii au fost uimiti cand au auzit suma pe care guvernul intentiona sa o investeasca. Pe masura ce li se prezentau noi detalii, acestia au realizat cat de atractiv era programul pentru ei.
Chiar insistand ca nu au nevoie de fonduri, bancherii au recunoscut ca acest capital suplimentar le-ar putea fi de folos in cazul deteriorarii conditiilor economice.
Mai tarziu, Pandit le-a spus colegilor ca in urma investitiilor Citigroup se va bucura de o flexibilitate sporita in a contracta si a acorda imprumuturi. Thain a fost intrigat de termenii garantiei acordate de FDIC asupra noilor titluri emise de banci, spun participantii.
In cadrul unui interviu, Paulson a declarat ca schimbarea de focus a devenit imperativa odata cu deteriorarea conditiilor. "Intotdeauna am sustinut ca daca nu te adaptezi la schimbarile survenite, nu vei avea niciodata succes", a declarat Paulson.
Paulson a insistat ca achizitiile de active cu probleme vor constitui in continuare o parte importanta a programului. Insa in urma alocarii de 250 miliarde de dolari pentru investitii directe, Trezoreria mai are la dispozitie doar 100 miliarde de dolari din suma alocata initial, de 350 miliarde de dolari.
Pe masura ce discutiile se apropiau de sfarsit, bancherii s-au concentrat mai mult pe contactarea boardurilor proprii inainte de semnarea acordului. "Nu cred ca trebuie sa mai discutam mult. Stim cu totii ca vom semna", a declarat Lewis.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
