Business Internaţional

Cum au ajuns plătitorii de taxe din Ungaria să sponsorizeze „legea sclaviei“, prin care guvernul maghiar vrea să ajute multinaţionalele străine şi să rezolve problema deficitului de forţă de muncă

Premierul maghiar Viktor Orban la inaugurarea unei fabrici de componente auto. Companiile sponsorizate de stat au creat peste 45.000 de locuri de muncă. În medie, guvernul a cheltuit 9,8 milioane de forinţi (30.330 euro) pentru crearea unui loc de muncă.

Premierul maghiar Viktor Orban la inaugurarea unei fabrici de componente auto. Companiile sponsorizate de stat au creat peste 45.000 de locuri de muncă. În medie, guvernul a cheltuit 9,8 milioane de forinţi (30.330 euro) pentru crearea unui loc de muncă.

Autor: Bogdan Cojocaru

13.12.2018, 20:40 3819

Guvernul maghiar se mândreşte cu lupta dusă contra dominaţiei marilor corporaţii străine, mai ales în sectorul serviciilor şi în cel bancar, însă şi-a creat de-a lungul timpului o relaţie specială cu o anumită categorie de companii străine, cu o atenţie deosebită acordată celor care construiesc fabrici şi în special producătorilor auto germani. Această relaţie a dus la schimbări profunde pe piaţa muncii, una dintre ele fiind accentuarea deficitului de forţă de muncă. Pentru a rezolva problema, guvernul a propus un proiect de lege controversat, descris de critici ca „legea sclaviei“, şi a sugerat că schimbările astfel aduse ar mulţumi companiile germane. Să fi ajuns investitorii germani atât de puternici? În economie şi-au creat cu siguranţă un rol extrem de important. La această situaţie s-a ajuns cu banii contribuabililor, adică ai celor care ar trebui să muncească sub „legea sclaviei“. Anul acesta, guvernul a oferit multinaţionalelor subvenţii de aproape 268 milioane de euro, mai mult ca niciodată. 

Zilele trecute, guvernul ungar a înaintat pe neaşteptate şi fără consultări parlamentului un proiect de lege care majorează numărul de ore de lucru suplimentare de la 250 la 400, adică la 8 ore pe săptămână, şi le permite angajatorilor să aştepte trei ani pentru plata muncii suplimentare. Această încercare de reformă a stârnit îngrijorări în societate şi a provocat proteste la Budapesta, masive dacă ar fi crezuţi organizatorii, sau de doar câteva mii de persoane, dacă ar fi citită presa de stat. Ministrul de externe şi al comerţului Peter Szijjarto a sugerat că schimbările au fost făcute la insistenţele companiilor germane cu fabrici în Ungaria. Autorii proiectului de lege şi-au justificat măsurile menţionând secătuirea de forţă de muncă a Ungariei, dar şi tendinţele economice pozitive actuale. Legea ar fi folositoare mai ales în acele ramuri ale ecomomiei în care ciclurile pentru ajustarea producţiei la cerere ajung până la 6-7 ani.

„Cea mai mare parte a investiţiilor din Ungaria vin din regiunea Renania de Nord - Westfalia, cu mai mult de 11 miliarde de euro investiţi anual“, a spus Szijjarto cu ocazia unei vizite în Germania. „Aşadar este foarte important că aceste companii din Renania de Nord - Westfalia care investesc în Ungaria aplaudă propunerea legislativă care îmbunătăţeşte competitivitatea în ţara noastră şi condiţiile de pe piaţa muncii.“

Când premierul maghiar Viktor Orban a obţinut al doilea mandat, în 2010, a primit ca moştenire un deficit bugetar în creştere şi un program de bailout de la FMI de 20 de miliarde de euro. În 2013, datoria către instituţia financiară internaţională era plătită, iar guvernul a găsit un înlocuitor pentru FMI. „În loc să caute finanţare la FMI, Budapesta a decis să înceapă o relaţie cu industria auto germană, în special cu marii producători“, spune Janos Toth, partener la firma de avocatură Wolf Theiss, citat de Financial Times. Daimler şi-a inaugurat prima fabrică în 2012. Audi, prezent în Ungaria din 1994, a făcut din Györ un centru de producţie auto european. Anul acesta a venit şi BMW, care face la Debreţin prima investiţie nouă într-o uzină europeană din ultimele două decenii.

Ungaria a dat anul acesta multinaţionalelor 86,5 mld. forinţi (267,6 mil. euro), mai mult ca niciodată, pentru a se extinde sau pentru a-şi stabili baze în Ungaria şi crea astfel locuri de muncă. Spre comparaţie, în timpul guvernării socialiste din perioada 2004-2010, Ungaria a oferit companiilor străine sprijin financiar de 129 de miliarde de forinţi, potrivit Mfor.hum, care citează o listă cu companiile străine subvenţionate publicată de guvernul de la Budapesta.

Informaţiile din listă arată că au fost sprijinite în principal companiile care au intenţionat să investească în fabrici noi. Subvenţiile acordate de guvernul Fidesz începând cu 2010 se situează la 346 de miliarde de forinţi (aproximativ un miliard de euro).

Companiile sponsorizate de stat au creat peste 45.000 de locuri de muncă. În medie, guvernul a cheltuit 9,8 milioane de forinţi (30.330 euro) pentru crearea unui loc de muncă. În afară de 2016, când cheltuielile s-au ridicat la peste 11 milioane de forinţi, 2018 este cel mai scump an pentru crearea de locuri de muncă. Fidesz a promis în campania electorală că va crea un milion de locuri de muncă în zece ani. Acum rata şomajului este la cel mai scăzut nivel din istorie, de 3,7%.

Economia se confruntă cu un deficit de forţa de muncă cu pregătire profesională la nivelul cererii din economie. Presa fidelă guvernului arată acestă situaţie ca fiind un succes al planurilor guvernului de a crea locuri de muncă. Însă la deficit contribuie semnificativ şi migraţia. Când un constructor auto mai mare deschide o fabrică în vreuna din ţările vecine mai bogate, prima teamă care apare în Ungaria este fuga personalului calificat din fabricile maghiare în uzine din străinătate în căutarea unui salariu mai mare.

Acordurile „strategice“ încheiate de guvernul maghiar cu companiile străine care îşi deschid fabrici în Ungaria nu conţin şi asigurări privind salarii la nivelul ţărilor mai bogate din UE. Anul acesta, cel mai mare beneficiar al subvenţiilor date de stat este constructorul auto german BMW, care a primit 12,3 miliarde de forinţi (38,5 milioane de euro) pentru deschiderea unei uzine la Debreţin.

Ministrul Szijjarto a anunţat, la încheierea acordului cu compania germană, că guvernul a decis să creeze un nou nod de transport pe autostrada M35 în apropierea locului unde va fi construită fabrica BMW. Va fi extins drumul de acces, vor fi construite un terminal de containere şi o linie ferată electrificată. De asemenea, vor fi create noi reţele de gaze şi telecomunicaţii. Fabrica va avea o capacitate de producţie de 150.000 de vehicule pe an şi va crea 1.000 de locuri de muncă. Szijjarto a descris investiţia BMW ca fiind „o poveste de succes specială şi rară“. Reprezentanţii BMW au notat că anul trecut au achiziţionat din Ungaria materiale şi servicii de 1,4 miliarde de euro.

Un alt producător auto german subvenţional anul acesta este Daimler, care în iunie a pus piatra de temelie pentru o fabrică de un milliard de euro la baza din Kecskemet. Fabrica, a doua pe care compania o are în Ungaria, va crea 2.500 de locuri de muncă. Ministrul Szijjarto, omniprezent când este vorba de investiţii străine, a spus că guvernul său spijină investiţia cu subvenţii de 37,5 milioane de euro. El a mai explicat că contribuţia furnizorilor din Ungaria la producţia fabricii Daimler a crescut de la 30% în 2016 la 50% anul trecut. Toamna şi iarna aceasta au fost propice pentru investiţiile străine şi pentru grant-urile acordate de stat.

În noiembrie, productorul austriac de componente auto AVL a anunţat că va construi o bază de cercetare şi dezvoltare de 12,5 miliarde forinţi la Erd. Guvernul va ajuta investiţia, care va crea 350 de locuri de muncă, cu trei miliarde de forinţi (9,3 milioane euro). Tot în noiembrie, compania indiană Flex Films, care produce ambalaje din plastic, a anunţat că va construi o uzină de 23 de miliarde de forinţi la Retsag. Granturile acordate de stat sunt de 2,8 miliarde de forinţi. Flex Films va crea 170 de locuri de muncă în Ungaria.

În decembrie, divizia maghiară a Continental Tobacco, companie germană, a inaugurat o nouă unitate de producţie, de 1,1 miliarde de forinţi, la Satoraljaujhely. Ajutorul dat de stat este de 544 de milioane de forinţi. Ministrul de finanţe Mihaly Varga a explicat că granturile acordate sunt de genul celor date de guvern companiilor mari care nu au acces la fonduri europene. Investiţia va crea 20 de locuri de muncă. Compania este importantă pentru regiune deoarece dă de lucru la 4.000 de angajaţi din agricultură. Producătorul danez de electricasnice Vestfrost a primit de la guvern subvenţii de 1,05 miliarde de forinţi pentru o investiţie de 4,4 miliarde de forinţi în extinderea unei fabrici din Csongrad. Vor fi adăugate 93 de locuri de muncă la cele 175 deja existente.

Peste 150 de companii daneze au investit peste 230 de miliarde de forinţi în Ungaria şi au peste 15.000 de angajaţi unguri. Spre comparaţie, circa 6.000 de companii germane au operaţiuni în Ungaria, unde au 300.000 de angajaţi. Germania este cel mai mare investitor pentru această ţară. Robert Bosch Power Tool primeşte de la statul maghiar 3,4 miliarde de forinţi pentru o investiţie de 14 miliarde de forinţi într-un centru european de competenţe pentru baterii şi în extinderea capacităţii de asamblare la fabrica din Miskolc. Acolo, Bosch are 2.400 de angajaţi. Firma de componente auto canadiană Linamar a anunţat recent contruirea unei noi hale de producţie la fabrica din Bekescsaba, o investiţie de 17,6 miliarde de forinţi prin care vor fi create 250 de locuri de muncă. Guvernul sprijină proiectul cu un grant de 3,9 miliarde de forinţi. Linamar lucrează cu 1.500 de furnizori maghiari şi are parteneriate de pregătire profesională în sistem dual cu universităţile din Debrecen, Miskolc şi Szeged. Linamar Ungaria are 2.700 de angajaţi. Noua din zece companii din industria manufacturieră spun că lipsa de personal riscă să le limiteze producţia.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO