Business Internaţional

Cum ar putea deveni Rusia marea câştigătoare, în dauna UE, din blocarea unui proiect de litiu din Balcani de care puţini au auzit

Compania de stat rusească Uranium One ţinteşte ca până în 2030 să ajungă la o cotă din piaţa globală de litiu de 9-10%. Rosatom a pus ochii pe depozite de litiu din Argentina, Chile şi Bolivia, considerate a fi printre cele mai mari din lume.

Compania de stat rusească Uranium One ţinteşte ca până în 2030 să ajungă la o cotă din piaţa globală de litiu de 9-10%. Rosatom a pus ochii pe depozite de litiu din Argentina, Chile şi Bolivia, considerate a fi printre cele mai mari din lume.

Autor: Bogdan Cojocaru

29.01.2022, 12:07 1795

Blocarea, de către guvernul de la Belgrad, a proiectului companiei australiene Rio Tinto de a dezvolta în Serbia una dintre cele mai mari mine de litiu din Europa are consecinţe care depăşesc graniţele celei mai puternice ţări din fosta Iugoslavie. Litiul are o geopolitică proprie.

Spre exemplu, litiul este vital pentru revoluţia energiei verzi la care visează Uniunea Europeană. Uniunea nu are suficiente resurse de acest metal rar ajuns preţios. Dar Rusia, un aliat politic tradiţional al Serbiei, are şi vrea o cotă cât mai mare din piaţă.

De asemenea, Moscova ar vrea întârziată cât mai mult reforma energetică a Europei deoarece, dacă aceasta are succes, ar însemna că europenii îşi reduc dependenţa de gazele ruseşti. Iar bugetul Rusiei este dependent de banii pe care ţara îi obţine exportând petrol şi gaze. Pe de altă parte, o nouă dependenţă a Europei de litiul rusesc ar fi, probabil, binevenită pentru Kremlin. Însă pentru piaţa acestei resurse se bat mulţi alţii, China şi SUA fiind şi ele jucători puternici.

Acţiunile Rio Tinto s-au prăbuşit vineri după ce guvernul sârb a revocat pe motive ce ţin de protecţia mediului licenţa dată companiei pentru exploatarea litiului. Ambiţia australienilor era de a deveni cel mai mare furnizor de litiu al Europei.

Dar la fel visa despre Serbia şi preşedintele sârb Aleksandar Vucic, care a căutat să profite de febra electromobilităţii din Europa. Rio Tinto avea chiar şi planuri de construire a unei gigafabrici de baterii pentru maşini electrice în Serbia.

Însă, la fel ca în Kazahstan sau Belarus, alţi aliaţi ai Rusiei, în ultimele luni Serbia a fost atinsă de o febră a protestelor antiguvernamentale. Demonstranţii sârbi au cerut şi stoparea proiectelor miniere cu pericol mare pentru mediul înconjurător şi care ar presupune exproprieri dubioase. Cel al Rio Tinto este unul dintre acestea. Apoi, spiritele, mai ales cele naţionaliste, sunt foarte încinse după deportarea vedetei de tenis sârbe Novak Djokovic din Australia (de unde vine Rio Tinto) din cauza nerespectării regulilor de protecţie contra Covid. Iar în aprilie vor fi alegeri generale în Serbia.

Proiectul minier sârbesc - Jadar - este singurul cu litiu al Rio Tinto, iar compania a anunţat în urmă cu doar o lună un acord pentru cumpărarea de noi active miniere, legate tot de litiu, în această ţară, aminteşte Reuters. Astfel de afaceri nu pot trece de controlul tot mai strict al preşedintelui Vucic, un specialist al propagandei, fiind ministru de informaţii sub conducerea dictatorului Slobodan Miloševic.

Premierul Ana Brnabic a explicat că decizia de blocare a venit la cererea diferitelor grupuri ecologiste. Jadar a fost evaluat la 2,4 miliarde de dolari, iar producţia ar fi trebuit să înceapă în 2027.

În ultimele luni, mii de protestatari i-au cerut companiei australiene să plece din ţară. Aceasta a cheltuit deja 450 de milioane de dolari pe studii de fezabilitate acolo. Depozitele de litiu ale Serbiei sunt, conform estimărilor actuale, cele mai mari din Europa. Vucic a descris acest metal ca fiind „una dintre cele mai mari speranţe ale Serbiei“ şi de câţiva ani îndeamnă companiile să accelereze lucrările pentru începerea producţiei.

Chiar anul trecut premierul Brnabic declara că Serbia intenţionează să interzică exportul de litiu din depozitul Jadar în încercarea de a deveni un hub european pentru producţia de baterii, maşini electrice şi alte produse ce conţin litiu. Bateriile cu litiu nu sunt doar inima maşinilor electrice. Ele sunt esenţiale şi pentru viitoarele staţii de înmagazinare a energiei obţinute din surse regenerabile în cadrul revoluţiei verzi la care visează UE. Dar până la înverzirea totală, statele europene consumă tot mai multe gaze naturale, considerate energie de tranziţie, iar acestea vin în cea mai mare parte de la Rusia.

Moscova a criticat dintotdeauna orientarea Europei spre energia regenerabilă, care ar în­semna şi diminuarea dependenţei de gazele ruse, iar actuala criză a gazelor aminteşte euro­penilor cât de scumpă, şi poate de nesuportat, poate deveni revoluţia lor verde. În acest context poate fi amintit şi planul României de a-şi dezvolta o industrie a gazelor de şist la care s-a renunţat tot din cauza unor proteste.

Gazele de şist ar fi însemnat o independenţă mai mare de Rusia. Unele voci spun că în spatele protestelor (de la Pungeşti, din 2013) s-a aflat Rusia. Moscova are şi ea planuri mari cu litiul. Compania de stat Uranium One vrea să înceapă producţia în 2023 şi ţinteşte ca până în 2030 să ajungă la o cotă din piaţa globală de 9-10%. Rosatom, o altă companie de stat rusă, vrea să construiască o gigafabrică de baterii cu litiu care ar trebui să înceapă producţia în 2026. De asemenea, Rosatom a pus ochii pe depozite de litiu din Argentina, Chile şi Bolivia, considerate a fi printre cele mai mari din lume. Pe plan geopolitic, Rusia are diferiţi aliaţi în regiune şi zonele învecinate, cu ar fi Serbia, Bulgaria, Ungaria, Bielorusia, Kazahstan.

Însă aceasta nu înseamnă că toate aceste state îi sunt şi prieteni buni. Interesele primează întotdeauna în aceste relaţii. Spre exemplu, despre Bulgaria se spune că încă mai întârzie un important proiect de gaze naturale care ar reduce dependenţa energetică a unora dintre statele UE de Rusia. Bulgaria, cea mai săracă economie din Uniune, are nevoie de gaze ieftine. Dar pe de altă parte, Sofia şi Moscova s-au încleştat anul trecut în scandaluri diplomatice, problema fiind spionajul.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO