La începutul săptămânii, Jonathan Van-Tam – ofiţer medical şef al Marii Britanii – a declarat că „nu putem fi siguri dacă vom avea un vaccin”. Un vaccin ideal protejează împotriva infecţiilor şi previne răspândirea, însă procesul de dezvoltare este unul extrem de complex, neexistând o regulă conform căreia totul va merge bine în timpul procesului, scrie The Guardian.
Oamenii de ştiinţă au lucrat la vaccinuri pentru coronavirus şi înainte de pandemie, aşa că nu pornit de la zero. Însă încă avem multe de învăţat despre SARS-COV-2.
O grijă principală implică faptul că SARS-COV-2 nu pare să declanşeze o imunitate pe termen lung. Aproape un sfert din răcelile de zi cu zi sunt cauzate de coronaviruşi, însă răspunsul organismului dispare atât de rapid încât oamenii pot fi infectaţi după ce s-au vindecat.
Cercetătorii din cadrul Universităţii Oxford au analizat mostrele de sânge ale pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 şi au descoperit că nivelurile de anticorpi IgG – responsabili pentru o imunitate pe termen lung – au crescut după o lună de la infectare, însă început să scadă ulterior.
Săptămâna trecută, oamenii de ştiinţă din interiorul Universităţii Rockefeller din New York au descoperit că oamenii care au trecut peste COVID-19 fără să meargă la spital nu au dezvoltat anticorpi împotriva virusului.
SARS-COV-2 pare destul de stabil, însă poate dezvolta mutaţii precum ceilalţi viruşi. Până acum, au fost observate câteva mutaţii genetice în „proteina S (spike)” a coronavirusului. Dacă proteina va dezvolta mutaţii în mod constant, anticorpii produşi de vaccin vor fi depăşiţi de situaţie, nefiind suficient de eficienţi pentru a opri răspândirea virusului.
După toate probabilităţile, un vaccin pentru coronavirus nu va fi 100% eficient.
„Nu ştim dacă un vaccin poate genera un răspuns de imunitate care ne va proteja împotriva infecţiei pe viitor”, spune David Heymann, care a condus Organizaţia Mondială a Sănătăţii în timpul epidemiei de SARS.
