Pentru a înţelege geniul lui Steve Jobs trebuie să ne întoarcem în timp: înainte de iPad sau iPhone ori iTunes, înainte ca Apple să aibă produse din plastic colorat şi iOrice fascinant, înainte ca Jobs să fie concediat de la Apple, scrie editorialistul Virginia Postrel într-o opinie publicată de Bloomberg.
Este anul 1981. Majoritatea oamenilor nici măcar nu au auzit de Silicon Valley. Cel mai cunoscut om de afaceri este Lee Iacocca, şeful producătorului de automobile Chrysler. Este faimos pentru că în 1979 a obţinut un împrumut garantat de la guvern pentru a salva compania. Este totodată celebru pentru că, spre deosebire de colegii lui, Iacocca este o pată de culoare. El pare să pună pasiune în ceea ce face.
În 1981, directorii executivi nu erau cunoscuţi pentru personalitatea sau pasiunile lor. Publicul percepea afacerile ca pe o activitate plictisitoare, impersonală, posibil suspectă.
"Oamenii de afaceri", scria Tom Wolfe în Wall Street Journal, "nu mai au convingerea că ceea ce fac este incitant şi atractiv".
Totuşi, această percepţie avea să se schimbe. În anii 1980 antreprenorii americani au devenit eroi, celebrităţi şi modele pentru ceilalţi oameni. Băieţii deştepţi de la Apple Steve Jobs şi Steve Wozniak erau întruchiparea noilor tendinţe în lumea afacerilor. Banii contribuiau cu siguranţă la succesul lor (milionari la numai 20 de ani), dar era mult mai mult de atât. În anii 1980 afacerile au devenit un amestec de pasiune şi personalitate şi, mai mult decât atât, au fost pline de surprize. Schimbări profunde veneau din orăşele precum Bentonville (Arkansas), Memphis (Tennessee), Portland (Oregon), Cupertino (California) sau Redmond (Washington) şi inundau lumea afacerilor pentru a crea prestigiul de astăzi al Sillicon Valley.
"Apple a fost cea mai reprezentativă companie pentru Sillicon Valley", spunea Jobs într-un interviu pentru Newsweek după ce fusese concediat în 1985.
Dacă s-ar fi născut şi ar fi copilărit în New York, probabil că nu am fi auzit de el. Dar Jobs a crescut cu ştiinţa că David Packard şi Bill Hewlett au început o afacere într-un garaj. De altfel, el l-a sunat în tinereţe pe Hewlett, al cărui număr era listat în cartea de telefoane, şi a aplicat pentru un job la HP.
"Modelul nostru a fost Hewlett-Packard", spunea Jobs în 1985. Apple s-a dezvoltat însă mult mai rapid.
Chiar dacă strategia HP avea la bază "învăţăturile" Silicon Valley, compania nu a avut un impact la fel de mare ca Apple pentru marele public. Prin contrast, succesul rapid al Apple nu a trecut neobservat. Nu a trecut mult timp şi idealul reprezentat de omul loial companiei care munceşte din greu pentru a ajunge în vârf a fost înlocuit de tânărul arogant care a abandonat şcoala pentru a cuceri lumea înainte de a împlini 30 de ani: un antreprenor precum Alexandru cel Mare.
Afacerile au început să semene tot mai mult cu sporturile şi moda, un subiect de conversaţie la cafea. Un război cultural sau chiar religios între simpatizanţii Apple şi cei ai Microsoft ar fi fost de neconceput în 1981, la fel ca şi un director de corporaţie care ar fi apărut în public fără cravată.
Acum, prin contrast, oameni care nu sunt directori şi lucrează pentru companii care activează în domenii diferite sau chiar în alte industrii, vorbesc despre strategiile care ar trebui urmate de Apple, Microsoft, General Motors, Wal-Mart sau Amazon.
"Munca voastră va umple o mare parte din viaţa voastră şi singura cale de a fi pe deplin satisfăcuţi este să credeţi că ceea ce faceţi este o muncă extraordinară. Şi singura cale de a face o muncă extraordinară este să iubiţi ceea ce faceţi. Dacă nu ati găsit-o încă, mai căutaţi. Nu renunţaţi", spunea Steve Jobs în 2005 în cadrul unui discurs ţinut la Stanford University.
Nimeni nu l-a întrebat pe Steve Jobs de ce a continuat să muncească după ce s-a îmbogăţit. Toţi au înţeles.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
