Cum a reuşit guvernul chinez să se implice, adesea din umbră, în sute de achiziţii realizate de companii chineze în Europa în ultimul deceniu

Guver­nul Chinei s-a implicat profund, adesea din spatele scenelor, într-un val de achiziţii în Europa în ultimul d­e­ce­niu, scrie The Wall Street Journal.

Din 650 de investiţii chineze realizate în Europa din 2010, aproximativ 40% au implicare ridicată sau moderată din partea unor companii deţinute sau controlate de statul chinez, unele în domeniul unor tehnologii avansate, relevă un nou studiu realizat de compania olandeză de consultanţă Datenna.

În multe dintre fuziunile şi achiziţiile europene, influenţa statului chinez a fost efectiv mascată prin straturi de ownership, structuri complexe de acţionariat şi tranzacţii executate prin intermediul unor subsidiare europene, a găsit Datenna.

Dimensiunea implicării statului chinez evidenţiază lipsa în Europa a unui sistem la fel de puternic şi activ ca cel din SUA, cunoscut drept Cfius, care poate bloca achi­ziţii internaţionale în SUA pe motive de securitate naţională. Oficialii europeni sunt din ce în ce mai îngri­joraţi că din această cauză companiile sunt vulnerabile în faţa influenţei externe nedorite, a pierderii de ino­vaţii critice şi a erodării unor industrii avansate.

Uniunea Europeană intenţionează să soluţioneze această situaţie cu noi reglementări care vor intra în vigoare pe 11 octombrie şi care ar trebui să semnalizeze potenţiale consecinţe asupra securităţii ale unor investiţii străine.

China este principala ţintă. Oficialii europeni pun de asemenea presiune pe ţările membre ale blocului să se asigure că firmele lor nu sunt vân­dute la preţuri scăzute pe fondul declinului economic generat de pandemie, după cum criticii atrag atenţia că s-a întâmplat în timpul crizei din zona euro de acum un deceniu.

Întreprinderile care au legătură cu statul sunt vitale pentru economia Chinei, con-ferind guvernului şi Partidului Co­munist o influenţă supra­dimen­sio­nată în sectorul de business. Guvernele şi executivii din Vest acuză de multă vreme companiile chi­neze de comportament „prădător“ şi anticom­petitiv.

În prezent, mişcările companiilor chineze susţinute de stat sunt mai strict analizate la nivel internaţional pe fondul apetitului în creştere al Beijingului pentru tehnologii occidentale avansate. Deşi majoritatea guvernelor europene au evitat să adopte o abordare confrontaţională ca cea a administraţiei Trump, presiunea pentru a acţiona este în creştere.

Implicarea Beijingului în achiziţii europene de-a lungul anilor nu a atras prea multă atenţie din partea autorităţilor europene. Curtea Europeană a Au-ditorilor arată într-un raport recent că infor­maţiile oficiale privitoare la investiţii directe chineze sunt „depăşite, fragmentate şi incomplete“.

Într-un raport privitor la investiţiile străine directe de anul trecut, UE a găsit 57 de achiziţii realizate de com­panii chineze de stat în perioada 2010-2017. Datenna a identificat 160 de tranzacţii în perioada res­pectivă cu ceea ce firma consideră o influenţă semni­ficativă a statului chinez şi 100 cu influenţă moderată. UE îşi updatează în prezent analiza, a declarat o purtătoare de cuvânt.

Cercetători privaţi care analizează fluxurile financiare chineze din Europa au descoperit anterior că, după valoare, întreprinderile de stat sunt în spatele a peste jumătate din achiziţiile anunţate.

Mai puţin evidentă a fost implicarea statului chinez în sute de tranzacţii mai mici şi în cele cu un preţ neanunţat. În multe companii chineze listate care sunt aparent private, blocuri semnificative de acţiuni sunt deţinute de entităţi aflate sub controlul statului, a găsit Datenna. Legăturile cu guvernul chinez din multe achiziţii au scăpat astfel neobservate.

Un purtător de cuvânt al Camerei Chineze de Comerţ în UE a declarat că firmele chineze de stat „sunt independente în procesul decizional“, majoritatea sunt listate şi au o „structură de guvernare corporatistă solidă“.

CEO-ul Datenna Jaap van Etten, fost diplomat olandez, arată că în timp ce peste jumătate din inves­tiţiile chineze din Europa nu poartă urme semnificative de implicare a statului, „când există influenţă a statului, aceasta este adesea la un nivel foarte ridicat“.

Implicarea statului apare în multe achiziţii mici care ţintesc tehnologii avansate pe care Beijingul le vizează pentru independenţă economică, în special pe fondul conflictelor comerciale cu Washingtonul.

Investiţiile chineze din Europa au devenit din ce în ce mai controversate după achiziţii ale unor companii majore high-tech cum ar fi producătorul german de roboţi industriali Kuka în 2017 sau mărci renumite ca Pirelli.

Acum un deceniu, europenii au primit cu braţele des­chise investiţiile de stat chineze. Drept rezultat, 56% din investiţiile directe chineze din UE de 188 mld. $ realizate în perioada 2010 şi prima jumătate a acestui an au avut la bază companii de stat, potrivit Rhodium.

Investiţiile mari realizate de companii chineze deţinute deschis de stat au înregistrat o scădere în ultimii ani ca urmare a restricţiilor de capital instituite de Beijing şi o primire mai rece în Europa, relevă un raport recent realizat de Rhodium şi Mercator Institute for China Studies din Germania.

Însă structurile de acţionariat ale companiilor ce au legătură cu statul chinez sunt frecvent complexe, complicând eforturile de a determina cine deţine controlul final.