Când Banca Reglementelor Internaţionale, banca băncilor centrale, avertizează că „se adună nori de furtună“ pentru economia mondială, iar încrederea în puterea vindecătoare a băncilor centrale scade, din Germania vin veşti descurajatoare: comenzile pentru fabrici s-au redus în ianuarie pentru a doua lună consecutivă.
Germania este motorul de creştere economică al zonei euro. Apoi în Spania, una din ţările cel mai dur lovite de criză, relansarea economică este frânată de o criză politică. Din cauza ei oamenii de afaceri şi managerii com-paniilor îşi amână investiţiile. Grecia, eterna problemă a zonei euro, a revenit din nou în actualitate cu spaima spaimelor pentru uniunea monetară: Grexitul. De asemenea, una din puţinele arme pe care BCE le mai are la dispoziţie în lupta cu deflaţia şi cu anemia economică, dobânzile negative, ameninţă profitabilitatea băncilor, mai ales a celor din regiunile „calamitate“ din sud-estul Europei. Băncile sunt o altă verigă slabă a zonei euro.
În Germania, comenzile pentru fabrici s-au contractat cu 0,1% în ianuarie, în raport cu luna anterioară, când au scăzut cu 0,2%, potrivit datelor ministerului economiei de la Berlin. Chiar dacă nivelul extrem de scăzut al şomajului stimulează cererea internă, încrederea şefilor de companii a fost erodată de volatilitatea de pe pieţe şi de temerile că revenirea economică a zonei euro îşi pierde din forţă. Rata inflaţiei din Germania, cea mai mare economie europeană, a decelerat în ianuarie la -0,2%, cel mai redus nivel dintr-un an.
În ceea ce priveşte Grecia, guvernul de la Atena, copleşit de valuri de imigranţi care încearcă să ajungă în ţările bogate ale Europei, cere mai mult timp pentru atingerea obiectivelor bugetare cerute de creditorii interna-ţionali, de ai căror bani depinde. Germania nu vrea să audă de astfel de propuneri. Ieri a avut loc o reuniune Eurogroup cu tema Grecia şi trecerea în revistă a progresului făcut de Atena cu reformele cerute de creditori. De rezultatul analizei, amânată de dispute legate de reforma sistemului de pensii, depinde deblocarea unei noi tranşe din banii de bailout.
În acest context, boardul BCE se va reuni joi pentru a decide politica monetară a instituţiei. Unii observatori din piaţă cred că miza este soarta zonei euro, la fel cum a fost în 2012, când Draghi a adus calm pe pieţe promitând că va face „tot ce va fi nevoie“ pentru a salva euro, şi în ianuarie 2015, când banca a lansat un program masiv de achiziţii de active, scrie The Wall Street Journal.
Peter Praet, membru al boardului executiv al BCE, a explicat că în joc este credibilitatea băncii centrale.
„Este clar că efectul politicii monetare ultrarelaxate a avut succes într-un grad limitat. Dar tot credem că Draghi va face tot ce-i stă în putere pentru a atinge ţinta de inflaţie de 2%“, spune, pentru Bloomberg, Alan McQuaid, analist la Merrion Capital Group.
Draghi şi colegii săi au luat decizii de stimulare a creşterii preţurilor în zona euro la 10 din cele 47 de şedinţe de politică monetară de când italianul a venit la şefia BCE doar pentru a vedea regiunea atinsă de inflaţie negativă chiar săptămâna trecută.
Pentru şedinţa din această săptămână analiştii intervievaţi de Bloomberg preconizează din nou acţiune din partea BCE. Cei mai mulţi spun că noile măsuri vor fi suficiente.
„Draghi nu va vrea să dezamăgească pieţele. Mă chinui să-mi imaginez că toate măsurile convenţionale şi neconvenţionale pot fi retrase în linişte. Cea mai mare grijă a BCE este să prevină creşterea riscului apariţiei deflaţiei“, crede Holger Sandte, analist la Nordea Markets.
Trei sferturi din analiştii intervievaţi de Bloomberg se aşteaptă ca BCE să extindă joi achiziţiile lunare de active şi vasta majoritate cred că dobânzile pentru depozite vor fi duse şi mai adânc în teritoriul negativ.
Dobânda facilităţii de depozit va fi redusă probabil cu 10 puncte de bază, la -0,4%.