Business Internaţional

Cu Europa prinsă in ghearele unei crize energetice în prag de iarnă, un scenariu sumbru prinde contur: ţările ar putea decide blocări ale exporturilor, iscând o criză politică şi economică

Dacă criza se va adânci, guvernele europene ar putea recurge la restrângerea vânzărilor de gaze şi energie către alte regiuni, sau chiar ar putea stopa exporturile între ele

Dacă criza se va adânci, guvernele europene ar putea recurge la restrângerea vânzărilor de gaze şi energie către alte regiuni, sau chiar ar putea stopa exporturile între ele

Autor: Catalina Apostoiu

24.10.2021, 20:46 2062

Europa se pregăteşte să intre în iarnă având în faţă perspectiva unei crizei a energiei fără precedent, iar politicienii încearcă să găsească metode de a-şi ajuta cetăţenii să nu îngheţe. Dacă criza se va adânci, guvernele europene ar putea recurge la restrângerea vânzărilor de gaze şi energie către alte regiuni, iar într-un scenariu şi mai extrem, acestea ar putea stopa exporturile între ele, generând o criză politică şi economică. Ţările iau noi măsuri pentru îmblânzirea crizei, în timp ce liderii europeni au respins apelurile pentru adoptarea unor măsuri urgente pe termen scurt pentru stăvilirea creşterii preţurilor. Între timp, ruşii arată răspicat care le sunt condiţiile pentru suplimentarea livrărilor de gaze către europeni. O creştere a livrărilor către Europa ar putea veni în anii următori în cazul materializării discuţiilor dintre Israel şi Egipt privind construirea unui nou gazoduct.

Rezervoarele de gaze ale UE sunt umplute în procent de aproximativ 77%, cu mult sub nivelul normal pentru această perioadă a anului, ţările membre ale blocului fiind astfel vulnerabile în cazul în care iarna se va dovedi aspră, scrie Bloomberg.

„Dacă va fi foarte frig, chiar şi în interiorul Europei ţările vor spune: „Am gaze în interiorul graniţelor şi vor introduce o măsură urgentă prin care nimeni nu mai poate exporta în următoarele două săptămâni“, arată Marco Alvera, CEO-ul companiei italiene Snam.

Deşi niciun guvern din Europa nu a anunţat încă o posibilă stopare a exporturilor, riscul unei astfel de decizii creşte odată cu majorarea preţurilor. În Norvegia, unul dintre cei mai mari exportatori de energie din Europa, liderul Partidului de Centru, care ar putea deveni parte a unui guvern de coaliţie, a anunţat că analizează legalitatea reducerii exporturilor către UE. Serbia ar putea interzice exporturile de electricitate pentru a se asigura că „locuinţele oamenilor sunt încălzite“, anunţat recent preşedintele ţării Aleksandar Vucic.

Livrările externe reprezintă aproximativ 80% din gazele consumate de UE, majoritatea venind din Rusia, Norvegia şi Algeria. Unele dintre cele mai mari economii ale blocului se numără printre cele mai vulnerabile. Germania importă 90% din necesar, iar ţări ca UK, Belgia, Spania şi Portugalia se confruntă cu problema suplimentară a capacităţii reduse de stocare de gaze.

Continentul dispune de o masă de gazoducte, iar multe dintre acestea trec mai multe graniţe, creând o mulţime de posibile puncte de blocare. Iar reţeaua de electricitate a continentului este din ce în ce mai interconectată, unele ţării fiind astfel vulnerabile la întreruperi.

UE dispune de aşa-numitele „principii de solidaritate“ menită să evite ca orice stat să-şi blocheze exporturile de energie şi gaze, însă sistemul nu a fost niciodată testat într-o criză energetică.

Operatorii sistemelor susţin că li se permite să stopeze sau să modifice fluxul de energie dacă nu dispun de suficientă electricitate pentru propria reţea. Sau decizia ar putea veni din partea guvernelor.

„În faţa unei crize reale şi perspectivei unor posibile întreruperi de electricitate, este total posibil ca politicienii să decidă o suspendare a exporturilor pentru a-şi proteja electoratele“, arată Benjamin Collie, din cadrul Aurora Energy Research.

Un alt scenariu este ca energia să fie redirecţionată dinspre ţările mai sărace către cele mai bogate, care sunt capabile să facă faţă preţurilor mai ridicate. Acesta are mai multe şanse de materializare, potrivit lui Antony Froggat, cercetător la Chatam House.

Orice ţară care ar decide blocarea exporturilor ar suferi pierderi financiare masive, însă guvernele ar putea considera că merită să facă acest pas dacă îl pun în balanţă cu impactul politic pe care l-ar putea suferi dacă cetăţenii nu se pot încălzi şi nu au electricitate.

Preţurile record la electricitate şi gaze a fost primul subiect dezbătut de liderii UE în cadrul summitului de la sfârşitul săptămânii trecute, însă capacitatea blocului de a acţiona este extrem de limitată. În timp ce majoritatea ţărilor au luat deja măsuri ca reduceri de taxe sau introducerea de subvenţii pentru a-şi ajuta gospodăriile şi companiile, unele vor noi măsuri privind emisiile, energia şi gazelle sau chiar restrângerea reformelor privind climatul.

Comisia Europeană a publicat recent un ghid în care a prezentat măsurile pe care guvernele le pot lua, iar autorităţile de la Bruxelles au anunţat că vor analiza opţiuni pe termen mai lung pentru soluţionarea şocurilor produse la nivelul preţurilor, respingând apelurile pentru măsuri pe termen scurt.

Concluziile summitului invită ţările UE să se folosească de ghid pentru a „oferi asistenţă pe termen scurt celor mai vulnerabili consumatori şi a susţine companiile europene“.

Franţa, Bulgaria şi Portugalia au anunţat noi astfel de măsuri la finalul săptămânii trecute.

Premierul francez Jean Castex a anunţat că gospodăriile cu venituri mai reduse vor primi 100 de euro de la guvern pentru a putea face faţă majorărilor de preţuri la energie. Măsura va costa trezoreria franceză 3,8 miliarde de euro, potrivit Reuters. Castex a anunţat de asemenea că limita impusă pentru preţurile gazelor şi energiei va rămâne în vigoare până la finalul anului viitor.

Guvernul bulgar a anunţat că firmele locale vor primi compensaţii de 55 euro/MWh de la mijlocul lunii vitoare din cauza costului ridicat la electricitate, notează Euractiv. Banii vor proven din profiturile centralei nucleare Kozloduy, care va subvenţiona sectorul bulgar de business cu 225 milioane de euro.

Portugalia a anunţat la rândul său că va impune o limită asupra preţurilor carburanţilor.

Între timp, preşedintele rus Vladimit a precizat condiţiile sub care ţara sa va ajuta Europa să-şi soluţioneze criza energiei, relatează Financial Times.

Rusia îşi poate creşte livrările de gaze către Europa imediat ce Germania va aproba noul gazoduct Nord Stream 2, a anunţat Putin. Acesta a arătat că Gazprom ar putea creşte livrările cu 17,5 miliarde de metri cubi via noul gazoduct imediat. Volumul, egal cu aproximativ 10% din cantitatea de gaze livrată de Rusia Europei şi Turciei în 2020, ar însemna o suplimentare semnificativă a livrărilor într-o perioadă de criză pentru Europa.

Europa ar putea beneficia de livrări suplimentare de gaze în anii următori în cazul în care negocierile dintre Israel şi Egipt privind construcţia unui nou gazoduct se vor încheia cu succes, potrivit Bloomberg.

Israelul a descoperit cantităţi însemnate de gaze în Marea Mediterană şi exportă către Egipt de anul trecut. O parte din gaze sunt mai apoi rafinate şi trimise către Europa.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO