Business Internaţional

Criza turcească începe să-şi demonstreze forţa de propagare pe alte pieţe şi riscă să împingă Turcia, o ţară cu 3,5 milioane de refugiaţi sirieni, spre un bailout internaţional, sau cel mai probabil în mâinile ruşilor

Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan: „Firmele ar trebui să ştie că a ţine această naţiune în viaţă şi în picioare nu este doar responsabilitatea noastră, ci şi a industriaşilor şi a comercianţilor.“

Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan: „Firmele ar trebui să ştie că a ţine această naţiune în viaţă şi în picioare nu este doar responsabilitatea noastră, ci şi a industriaşilor şi a comercianţilor.“

Autor: Bogdan Cojocaru

14.08.2018, 00:08 1773

Lira turcească şi perspectivele economiei Turciei se prăbuşesc cu o forţă atât de mare încât şocul a ajuns să se simtă pe bursele de acţiuni din Europa şi pe pieţele emergente. Unii analişti sunt convinşi că Turcia va intra în recesiune sau că guvernul de la Ankara va fi obligat să stăvilească ieşirile de valută prin controale de capital, sau că va ajunge să ceară ajutor financiar extern.

Există deja semne că preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a început să tatoneze generozitatea unor posibili aliaţi precum Rusia şi China, însă aceşti „salvatori“ au propriile probleme şi probabil că nu au forţa financiară necesară să repună pe picioare o economie mare cum este cea a Turciei.

Câteva bănci europene au expunere directă la economia turcă, una dintre cele mai mari din lumea emergentă. Cei mai mulţi strategi cred că şocul  prăbuşirii economiei supraîncălzite nu va avea efecte de durată asupra pieţelor şi economiilor din zona euro. Însă Turcia este o ţară care adăposteşte 3,5 milioane de refugiaţi sirieni, dintre care mulţi ar vrea probabil să trăiască în Vest. Iar criza refugiaţilor din Europa, care a creat prăpăstii adânci între diferite state ale Uniunii Europene sau între guverne şi Comisia Europeană, încă nu este rezolvată. În trecut, Turcia a cerut bani de la UE pentru păstrarea refugiaţilor.

Lira turcească s-a depreciat cu 45% în raport cu dolarul de la începutul anului. Doar vineri moneda s-a prăbuşit cu 15%, scrie Deutsche Welle.

Andrew Kenningham, economist-şef la Capital Economics, a spus că „prăbuşirea lirei care a început în mai va împinge economia Turciei în recesiune şi poate declanşa o criză bancară“.

„Ar fi o nouă lovitură pentru pieţele emergente ca grup de active, însă contaminări economice la scară mai mare ar trebui să fie modeste, chiar şi pentru zona euro“, spune Kenningham, citat de The Guardian.

Strategii de la J.P. Morgan Asset Management apreciază că Turcia a intrat „în mijlocul unei furtuni perfecte“ create de înrăutăţirea condiţiilor financiare, de nervozitatea crescută a investitorilor, de administrarea deficitară a economiei şi de ameninţările cu tarife comerciale venite de la Washington în faţa cărora Erdogan nu vrea să cedeze. „Activele turceşti sunt sub presiuni enorme“, spune unul dintre analiştii de la J.P. Morgan. „Deşi Turcia reprezintă o mică parte din economia globală şi din pieţele financiare, investitorii sunt îngrijoraţi de faptul că problemele din Turcia pot provoca  pagube  pe alte pieţele ale lumii, dar mai ales în Europa“, cred strategii de la J.P. Morgan.

Unii observatori spun că Erdogan, pentru că Turcia trebuie să atragă capital străin de peste 200 de miliarde de dolari pe an pentru a-şi ţine economia pe linia de plutire, nu va avea altă opţiune decât să cedeze presiunilor, atât celor ale Washingtonului de a-l elibera pe pastorul american întemniţat, cât şi celor ale pieţelor de a majora dobânzile. Însă preşedintele turc ar putea cere ajutorul Rusiei, Chinei şi Qatarului, ceea ce ar slăbi şi mai mult legăturile Ankarei cu Occidentul, scrie Financial Times. „Răspunsul nostru către  persoana care a pornit război contra întregii lumi, inclusiv contra ţării noastre, este să ne îndreptăm către pieţe noi, noi cooperări şi noi alianţe“, a avertizat Erdogan în New York Times. Ailla Yesilada, analist la GlobalSource Partners, spune că vorbele curajoase ale preşedintelui turc sugerează că acesta explorează alte opţiuni. „Cred că a vorbit deja cu preşedintele rus Vladimir Putin, care s-ar putea să-i fi promis nişte împrumuturi. Aşa cred eu. Este nervos, dar nu nebun“, a spus Yesilada. Ankara cooperează deja cu Kremlinul în domeniul achiziţiilor de gaze naturale şi de armament şi în cel al energiei nucleare. Ministrul rus de externe a început ieri o vizită de două zile în Ankara. Însă Rusia are probleme din cauza sancţiunilor occidentale. De asemenea, Turcia a căutat sprijinul Chinei. Luna trecută, la câteva ore după ce preşedintele american Donald Trump a ameninţat Turcia cu „sancţiuni mari“, Berat Albayrak, ministrul turc al finanţelor şi ginerele lui Erdogan, a anunţat că Industrial and Commercial Bank of China va furniza un pachet de credit de 3,6 miliarde de dolari pentru sectorul energiei şi al transportului. Însă Beijingul, aflat într-un război al tarifelor cu SUA, este precaut în a zgândări Washingtonul.

O opţiune este şi Qatarul. Turcia devine un aliat tot mai important pentru bogata naţiune din Golf, unde are o bază militară şi cu care şi-a consolidat legăturile economice de când Arabia Saudită şi alte trei state arabe au impus un embargo anul trecut. „Turcia este un aliat apropiat şi de încredere“, se arată într-un comunicat al guvernului qatarez. „Avem încredere deplină în puterea economiei turce şi investiţiile noastre din Turcia vor decurge normal. Qatar va fi probabil unul din primele state la care Turcia va căuta sprijin“, a spus un bancher din statul arab. 

Însă embargoul a adus Qatarului propriile probleme financiare. Iar o alianţă cu Turcia, aflată în dispută cu SUA, ar pune Qatarul într-o poziţie ciudată. Statul arab este gazda celei mai mari baze militare americane din regiune şi caută sprijinul Americii în disputa cu rivalii din Golf.

Tim Ash, analist la BlueBay Asset Management, este sceptic că Turcia poate găsi sprijinul de care are nevoie la ţări care nu sunt din Vest. „Turcii au nevoie de zeci de miliarde de dolari. Dacă am vorbi de un program FMI, ar putea fi 20-40 de miliarde de dolari.“

Unii observatori se tem că politicile externe ale lui Trump şi Erdogan vor eroda atât de mult relaţiile Turciei cu statele occidetale încât Ankara nu va mai găsi înţelegere decât la Moscova. „Diplomaţia brutală a lui Trump va împinge Turcia în mâinile Rusiei“, spune un diplomat occidental. „Erdogan va căuta alţi aliaţi. Vor fi alianţe geopolitice care nu ne vor conveni.“ Turcia este o ţară membră a NATO, alianţă militară occidentală pe care Rusia ar dori-o cât mai slabă.

Banca centrală turcă a acţionat zilele trecute pentru a opri prăbuşirea lirei restricţionând activităţile de swap valutar şi relaxând cerinţele privind rezervele de capital cu scopul de a pune la dispoziţia băncilor mai multă lichiditate. Unele bănci locale au suspendat serviciile valutare pentru consumatorii de retail. Duminica, Erdogan le-a cerut firmelor şi antreprenorilor să nu retragă valută din bănci. Şi preşedintele, şi ginerele său au promis planuri de acţiune, „B“ şi „C“, după cum a spus Erdogan, dar fără a da detalii. Totul a fost fără folos. Lira şi-a continuat ieri declinul şi a antrenat în căderea ei monedele mai multor naţiuni emergente ñ randul sud-african, peso-ul mexican - , semn că turbulenţele din Turcia se propagă tot mai puternic în alte regiuni.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO