Criza şi cărbunele ieftin închid termocentralele pe gaze. Marii pierzători sunt mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei

E.On, cel mai mare grup german de utilităţi, ar putea închide o termocentrală pe gaze naturale în care a investit 400 mil. euro după doar trei ani de funcţionare deoarece pierde prea mulţi bani în condiţiile în care operarea unităţilor pe cărbune este mai ieftină şi profitabilă. Analiştii se tem că industria termală trece printr-o criză de supracapitate, iar din concetrarea pe cărbune marii pierzători vor fi mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei, dar şi Gazprom.

Centrala Irsching-5 a funcţionat anul trecut mai puţin de un sfert din timpul normal deoarece scăderea preţului energiei în utilizarea gazelor naturale pentru combustie, scrie Bloomberg.

În condiţiile în care economia anemică a Europei reduce cererea pentru energie electrică, cărbunii mai ieftini, obligaţia de a cumpăra energie rege­nerabilă şi prăbuşirea preţurilor certificatelor de carbon lovesc în profitabilitatea centralelor pe gaze. Cu această situaţie se confruntă unităţi din mai multe state europene, printre care Franţa, Olanda, Spania şi Cehia. Însă centralele pe cărbune sunt profitabile în majoritatea ţărilor deoarece preţul cărbunelui este în scădere.

„Centralele pe gaze sunt oprite trei zile din patru. Industria termică este în criză. Este o problemă de supracapacitate“, a afirmat Gerard Mestrallet, CEO al grupului francez GDF Suez.

Diferenţa dintre costul combustibilului şi preţul plătit la energie generată a atins la sfârşitul săptămânii trecute un nivel minim record.

Încetarea activităţii centralelor pe gaze reduce consumul din acest combustibil. În aceste condiţii, cererea Europei va scădea cu 3,5% până în 2015, comparativ cu nivelurile din 2010, potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei. Anul trecut Gazprom, monopolul rus al exporturilor de gaze naturale, şi-a pierdut în favoarea Nor­ve­giei poziţia de principal furnizor pentru Europa, spun analiştii băncii franceze Société Générale.

„Schimbarea de la gaze la cărbune în Europa reprezintă un pas foarte mare înapoi din perspectiva luptei cu schimbările climatice. În Germania este mai rău. Aici se construiesc  centrale pe cărbune care vor funcţiona timp de mai multe generaţii“, a avertizat Dieter Helm, profesor la Universitatea Oxford.

Grupul geman RWE, cel mai mare poluator cu dioxid de carbon din Europa, a emis anul tre­cut cu 11% mai multe gaze cu efect de seră în contextul în care a majorat producţia centralelor pe cărbune. Preţurile ajunse la minime record ale certificatelor de carbon au redus costul utilizării cărbunelui pentru ardere.

În Germania, pon­derea gazelor naturale în pro­ducţia de energie a scăzut cu 2,3 puncte pro­cen­tuale, la 11,3%, în 2012 comparativ cu anul anterior. În Franţa, livrările de electricitate ale centralelor pe gaze au scăzut cu 24% anul trecut. Analiştii băncii elve­ţiene UBS au calculat că, în contextul crizei de supra­capacitate, companiile de utilităţi din Eu­ropa trebuie să închidă mai mult de 30% din cen­tralele care funcţionează cu combustibili fosili pentru a amortiza creşterea producţiei de energie eoliană şi solară.

Poluarea prin arderea cărbunelui costă vieţi şi bani

Poluarea din arderea cărbunelui cauzează peste 18.200 de decese premature în UE, potrivit organizaţiei nonprofit Health and Environment Alliance. Cifra ajunge la 23.300 dacă sunt luate în calcul Serbia, Croaţia şi Turcia. Costul economic al combustiei cărbunelui este de 43-55 mld. euro pe an, ceea ce ar echivala cu patru milioane de ore lucrătoare pierdute în fiecare an, iar România se află printre ţările care plătesc cel mai mult. Generarea de energie prin arderea cărbunelui în Polonia este asociată cu cel mai puternic impact asupra sănătăţii şi cu cele mai mari costuri privind sănătatea, estimate la opt miliarde de euro pe an. România şi Germania se află pe locul doi, cu costuri de şase miliarde de euro pe an fiecare. Unii dintre cei mai mari poluatori sunt centrale din Europa de Est, precum complexul energetic de lignit Maritsa Iztok din Bulgaria şi centrala românească Turceni.