Criza imigranţilor: Refugiaţii găsesc un nou drum spre Vestul bogat, prin Croaţia. Banca Centrală Europeană provoacă surpriză şi spune că imigranţii sunt şansa Europei la "sinuciderea demografică actuală"

Ultima ţară intrată sub tăvălugul fluxului de refugiaţi dinspre Grecia şi Serbia spre Nordul bogat a Europei este Croaţia, care a ajuns în această situaţie după ce Ungaria şi-a închis complat graniţele cu Serbia.

Primul autobuz cu imigranţi a ajuns la graniţa sârbo-croată ieri în jurul prânzului. Într-un calm de zi normală ei ai fost înregistraţi, urmând să rămână în ţară dacă cer azil sau să meargă mai departe, dacă doresc. Autorităţile croate s-au arătat amabile dar nu este clar cât va putea face faţă această mică ţară care are graniţe co­mune cu Slovenia şi Ungaria, dacă Slo­ve­nia nu le va permite imigranţilor să meargă mai departe spre Austria, în condiţiile în care noua legislaţie adoptată la Budapesta îi poate pedepsi cu închisoarea pe cei care trec frontier fără permisiunea autorităţilor. Imaginile cu sutele de imigranţi privind stupefiaţispre gardul de sârmă ghimpată înalt de 3 metri ce separă acum graniţa sârbo-ungară, strigând şi aruncând cu pietre în grănicerii maghiari, sunt grăitoare şi pentru soarta nesigură a refugiaţilor, aflaţi atât de aproape de Ţara Făgăduinţei, dar şi pentru starea de spirit ce domneşte în rândul administraţiilor ţărilor prin care aceştia trec.

Gardul de sârmă pe care Ungaria îl va prelungi cu peste 25 de kilometri şi pe gra­niţa cu România a împins tensiunea între Bucureşti şi Budapesta la cote nemai­în­tâlnite de 20 de ani. Cele două părţi şi-au aruncat cuvinte grele. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto susţine că politicieni români au intrat într-o „spirală a minciunilor“, vor­bind de soluţii comune cu Ungaria şi, în acelaşi timp, făcând afirmaţii ostile îm­potriva ei. Furia sa s-a îndreptat împotriva premierului român:

„Premierul României Victor Ponta a avut în ultima zi şi jumătate atacuri verbale lipsite de respect la adresa Ungariei. Astfel de atacuri sunt complet inadecvate pentru un politician cu o cultură europeană“, a spus Szijjarto. Înainte de această declaraţie, Mi­nisterul român al Afacerilor Externe transmisese că ridicarea unui gard între două state membre ale UE şi care sunt parteneri strategici nu este un gest corect din punct de vedere politic, în vreme ce premierul Ponta a avut mai multe ieşiri publice în care a comparat gesturile ma­ghiarilor cu cele făcute de regimurile totalitare.

Citeşte şi 

România şi-a epuizat resursele interne de muncă. Singura şansă de creştere este deschiderea graniţelor pentru a aduce un milion de moldoveni, ucraineni, sârbi, italieni, spanioli

Criza refugiaţilor: Dramele care ascund afacerile. Mii de businessuri, de la băcănii până la fonduri de private equity, îşi majorează afacerile de pe urma imigranţilor

Tensiune nu este însă doar la graniţele Ungariei. Germania a intensificat ieri controalele pe un segment al frontierei cu Franţa, la nivelul regiunii franceze estice Alsacia. Măsurile au fost dispuse în landul Baden-Wurttemberg, din sud-estul Ger­ma­niei, aflat în vecinătatea regiunii Alsacia, din estul Franţei.

În această mare de temeri există şi ochi care văd partea bună a lucrurilor. Societatea îmbătrânită a Europei, care „se si­nucide demografic“, are nevoie de imi­granţi pentru a împiedica reducerea în con­tinuare a forţei de muncă, a declarat ieri vicepreşedintele Băncii Centrale Euro­pene (BCE), Vitor Constancio, într-un interviu acordat Reuters, citat de Me­dia­fax. Constancio a subliniat disponi­bili­ta­tea BCE de a suplimenta lichidităţile, expli­când că instituţia a cumpărat mult mai pu-ţine obligaţiuni decât băncile centrale din Statele Unite, Japonia şi Marea Bri­tanie.

El a avertizat că, deşi BCE poate extinde tipărirea de bani, aşteptările ca banca centrală să redreseze singură economia zonei euro sunt nerealiste. În opinia sa, imigraţia poate contribui la această redresare.

Constancio, adjunct al preşedintelui BCE, Mario Draghi, în board-ul executiv al instituţiei, s-a referit la unul dintre factorii care încetinsc economia zonei euro, şi anume îmbătrânirea populaţiei şi reducerea forţei de muncă, care vor continua în următoarele decenii.

„Este o problemă acută, pentru că de ani de zile Europa aplică un fel de sinucidere demografică“, a spus fostul politician din Portugalia, una dintre ţările cele mai lovite de criză.

Oficialul BCE crede că pentru a schimba această tendinţă democrafică negativă nu este suficientă stimularea natalităţii, ci este nevoie de imigraţie.

„În caz contrar, creăm o mare dificultate creşterii şi bunăstării generaţiilor viitoare“, a spus Constancio, în vârstă de 71 de ani.