Business Internaţional

Criza economica loveste si companiile care vand la pret redus: Tati, in faliment

02.09.2003, 00:00 29



Amatorii de achizitii la pret redus risca sa piarda una dintre cele mai renumite marci de discount din lume, in contextul in care Tati, singurul magazin din Paris cunoscut pentru o astfel de strategie, resimte consecintele crizei economice mondiale si este in pragul falimentului.



Tati este cunoscut pentru marca specifica in carouri cu nuante de roz si reprezinta un element de referinta in sectorul parizian de distributie, de mai bine de jumatate de secol.



Lantul sau de magazine are 27 de filiale in Franta si este prezent in diferite state din lume, din Rusia pana in Coasta de Fildes. Cu ocazia aniversarii a 50 de ani de existenta, compania a deschis un magazin pe Fifth Avenue, in New York. Tati are in evidenta aproape 1.200 de angajati.



In 1986, compania a supravietuit unui atentat cu bomba care s-a soldat cu mai multi morti si cateva zeci de raniti. Atacul a fost organizat de militantii care s-au opus politicii Frantei in timpul razboiului dintre Iran si Irak.



Insa criza economiei franceze, a doua ca marime din Europa, determina populatia sa isi limiteze pana si cumpararile realizate in magazinele de discount. In acest context, vanzarile Tati au scazut semnificativ, iar compania a incheiat anul trecut in pierdere.



Potrivit unui comunicat publicat de sindicatul CFTC, conducerea Tati a anuntat "moartea companiei", in cadrul unei reuniuni organizate la sfarsitul saptamanii, adaugand ca un tribunal francez ar putea hotari lichidarea sa, in urmatoarele zile. Conducerea companiei a refuzat sa comenteze aceste informatii.



Analistii considera ca o eventuala lichidare a lantului Tati ar avea un impact puternic in sectorul de retail, pe masura celui din 2001, cand compania britanica Marks & Spencer si-a inchis magazinele din Paris.



Sindicatul CFTC considera ca declinul companiei franceze a fost provocat de politica manageriala ineficienta, dublata de o serie de greseli administrative.



Cel mai important magazin Tati, situat in Piata Pigalle, este inclus in toate ghidurile turistice pariziene. El a fost deschis in 1948 de Jules Ouaki, care a denumit compania dupa numele mamei sale, Tita. Ulterior, lantul a captatat renumele "Tati", pronuntat in mod ironic "Tatty" (strident, saracacios, decrepit).



La inceput, clientii se fereau sa fie vazuti pe strada purtand sacose cu aceasta marca, dar curentul a reusit sa se impuna, treptat, recrutand chiar si o serie de personalitati.



Designerul vestimentar Azzedine Alaia a creat o colectie bazata in exclusivitate pe stilul Tati, iar actrita Kristin Scott-Thomas a fost surprinsa "rascolind" prin cosurile acestui magazin.



"Imi place la nebunie numele si aspectul saracacios. Gasesti tot felul de lucruri aici si te intalnesti cu femei in varsta care se imbulzesc sa puna mana pe diverse articole", declara actrita americana, intr-un interviu acordat in anul 2000.



In ultimii ani, Tati si-a diversificat linia de produse, comercializand printre altele articole de nunta, bijuterii de aur, ochelari si chiar pachete de servicii turistice.



Investitii reduse



Investitiile din industria franceza ar putea creste cu numai doua procente, in acest an, evolutie care evidentiaza retinerea sectorului corporatist in fata perspectivelor sumbre legate de economia nationala, a doua ca marime din zona euro.



Potrivit unui studiu realizat in luna iulie de Institutul National de Statistica, liderii sectorului industrial francez se asteapta la o crestere similara si in sectorul de productie.



Estimarile au fost revizuite in scadere, comparativ cu cele din luna aprilie, cand companiile anticipau un avans de sase procente in sectorul industrial, respectiv de opt procente in activitatea de productie.



"Din pacate, firmele sunt din ce in ce mai reticente fata de proiectele de investitii. Ne confruntam cu o lipsa de incredere. Oamenii de afaceri sunt foarte ingrijorati in legatura cu climatul social si cu capacitatea scazuta a angajatilor de a accepta reformele ce se impun", a aratat Marc Touati, analist la Natexis Banques Populaires.



Activitatea economica a fost marcata, la inceputul acestui an, de mai multe greve prin care angajatii din sectorul public au protestat fata de proiectul de restructurare a sistemului national de pensii.



Revizuirea in sens negativ a previziunilor privind investitiilor are loc intr-un moment in care Franta incearca sa evite intrarea in recesiune.



Produsul Intern Brut (PIB) a scazut cu 0,3%, in trimestrul al doilea. O noua crestere negativa, in perioada iulie-septembrie, ar plasa aceasta tara in recesiune, alaturi de Germania si Italia.



Potrivit unui raport prezentat de Ministerul francez al Muncii, rata somajului a crescut in iulie, comparativ cu luna precedenta, de la 9,5% la 9,6%.



Companiile franceze sunt nevoite sa aplice masuri care sa diminueze costurile si sa le imbunatateasca marjele operationale.



Grupul de inginerie Alstom intentioneaza sa renunte la peste 1.000 de locuri de munca din Franta. De asemenea, producatorul de semiconductoare STMicroelectronics a anuntat ca va inchide fabrica din localitatea Rennes, la sfarsitul acestui an, masura care echivaleaza cu o reducere de personal de 500 de angajati.



Premierul francez Jean-Pierre Raffarin a facut apel la intelegerea Comisiei Europene, fiind nevoit sa recunoasca faptul ca deficitul bugetar din 2003 va fi mai mare decat s-a crezut initial.



Autoritatile de la Paris au renuntat, totodata, si la obiectivul fixat pentru anul viitor, privind aducerea deficitului sub limita de trei procente din PIB, impusa in zona euro.



In aceste conditii, Franta risca fie sanctionata de Comisia Europeana pentru ca a incalcat trei ani la rand prevederile incluse in Pactul pentru Stabilitate si Dezvoltare.



Premierul Raffarin si-a argumentat pozitia in fata autoritatilor de la Bruxelles, subliniind ca sarcina sa principala este aceea de a revigora economia nationala, chiar si cu riscul incalcarii regulamentului european.



Guvernul francez a cerut "relaxarea temporara" a prevederilor fiscale, iar cancelarul german Gerhard Schroeder s-a alaturat acestei pozitii. Intr-un interviu acordat cotidianului italian La Repubblica, seful Cabinetului de la Berlin a declarat ca este de acord cu o aplicare "mai flexibila" a prevederilor respective.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels


AFACERI DE LA ZERO