„Circa 1.500 de militari ruşi, 300 de piese de echipamente militare, inclusiv sisteme de rachete Grad, au traversat frontiera dintre Rusia şi Ucraina pe 7 şi 8 februarie“, a declarat Andrei Lisenko, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene. Aceste trupe s-ar adăuga la prezenţa militară de 8.500 de trupe pe care estimau serviciile de informaţii ucrainene că le are Rusia în sud-estul ţării la jumătatea lunii ianuarie.
Între timp, preşedintele rus Vladimir Putin acuză Occidentul că a declanşat criza din Ucraina în momentul în care au obligat Ucraina să aleagă între Rusia şi Europa.
El a declarat unui ziar egiptean că orice discuţie pe tema unui acord de pace ar trebui precedată de un acord de încetare imediată a focului şi încetarea presiunii economice aplicate de Kiev asupra regiunilor ocupate de rebeli în sud-estul Ucrainei.
De partea cealaltă a discuţiilor, mai mulţi senatori americani au cerut în repetate rânduri furnizarea de armament Kievului, plan care întâmpină opoziţia mai multor state europene, inclusiv Franţa, Finlanda, Italia şi Germania.
Merkel a mers luni la Washington pentru a-l informa pe preşedintele american Barack Obama la Washington în legătură cu planul de pace pe care Germania şi Franţa au încercat să îl încheie cu Ucraina şi Rusia.
„Sunt ferm convinsă că acest conflict nu poate fi soluţionat prin mijloace militare“, a afirmat cancelarul german Angela Merkel, care consideră că liderul rus nu ar fi intimidat dacă Statele Unite decid să trimită arme Ucrainei, potrivit presei internaţionale.
O altă opţiune pentru Occident este aplicarea unei noi runde de sancţiuni împotriva Rusiei, însă decizia asupra acestora a fost amânată până la data de 16 februarie, după discuţiile de miercuri.
Luptele din estul Ucrainei au provocat moartea a peste 5.300 de persoane şi au determinat alte 1,5 milioane să îşi părăsească locuinţele. Cel puţin nouă militari ucraineni au fost ucişi în ultimele 24 de ore, potrivit oficialilor, în timp ce luptele sunt intense în jurul oraşului Debalţeve, în apropiere de Doneţk.
Merkel şi preşedintele francez François Hollande conduc eforturile de revigorare a planului de pace de la Minsk, abandonat pe fondul luptelor din iarnă. Detalii privind propunerile celor doi lideri nu au fost publicate, dar planul ar include instituirea unei zone demilitarizate de 50-70 de kilometri în jurul actualei linii de front.
