De când au intrat în Uniunea Europeană, ţările foste comuniste din Europa Centrală şi de Est s-au dezvoltat economic, unele mai rapid, altele mai lent, folosind formule în care capitalul şi experianţa multinaţionalelor cel mai adesea occidentale sunt puse în contact cu forţa de muncă ieftină, dar calificată, din regiune. Introducerea în lanţurile globale de producţie şi consum a unei regiuni ţinute pe loc de 40 de ani de conducerea comunistă este considerată unul dintre cele mai mari succese ale UE.
Cehia a depăşit nivelul de economie emergentă şi a devenit o economie avansată, iar Polonia a ajuns cea mai mare economie din Europa de Est. Unele dintre statele est-europene au acum propriile multinaţionale, iar regiunea trece printr-un boom economic fără precedent. Însă sechelele trecutului comunist şi poate graba integrării estului în UE încep să fie simţite dureros. O penurie de forţă de muncă - ce reflectă atât plecarea în Occidentul mai bogat a esticilor care caută salarii mai mari, cât şi probleme legate de calificarea forţei de muncă, adică gestionarea resursei umane, astfel încât să corespundă nevoilor economiei - riscă să oprească dezvoltarea.
Tendinţele negative demografice cel mai probabil se vor înrăutăţi. Proiecţiile ONU arată că, spre exemplu, populaţia cumulată a Poloniei, Ungariei, Cehiei şi Slovaciei - grup de state cunoscut ca Vişegrad Patru (V4) - se va reduce de la 64 de milioane în 2017 la 55,6 milioane în 2050. Este o scădere de 13%. În acelaşi interval, nicio altă regiune din lume nu va cunoaşte un declin mai rapid, scrie Financial Times.
Astfel, Europa de Est este pusă în faţa situaţiei de a-şi schimba modelul economic dacă vrea să ajungă din urmă Vestul. Penuria de forţă de muncă împinge în sus salariile, dar nu şi productivitatea. De aici emană riscurile ca salariile să crească mai rapid decât productivitatea şi ca regiunea să-şi piardă atractivitatea pentru investitorii străini. Aceasta în vremuri în care companiile vestice, precum producătorii de maşini, caută să se extindă şi au nevoie de baze ce pot fi integrate rapid în lanţurile de producţie, iar furnizorii de componente sau de servicii caută să ajungă cât mai aproape de marii producători.
Aceste presiuni creează o luptă feroce pentru personal. Costurile cu forţa de muncă din Ungaria din primul trimestru sunt cu 10% mai mari decât erau anul trecut, iar în Cehia cu 9%. În Polonia, aceste costuri au crescut cu 8%.
În unele sectoare, concurenţa a devenit atât de acerbă încât a început să perturbe afacerile. Katarzyna Jaeger, de la grupul olandez de logistică Raben, activ în Europa Centrală, spune că a primit de la clienţi informări despre cazuri în care şoferii de la alte companii nu s-au mai prezentat la muncă după ce li s-au oferit salarii mai mari în altă parte. „Ne-au telefonat clienţi care ne-au întrebat dacă avem resurse disponibile deoarece camioanele pe care le-au comandat nu au apărut.”
În Ungaria, companii din toate industriile se confruntă cu problema găsirii de angajaţi cu pregătire adecvată. Companiilor le este greu să recruteze în special ingineri calificaţi, în condiţiile în care industria auto maghiară cunoaşte o expansiune fără precedent. Cu probleme mari în găsirea pesonalului se confruntă şi firmele din agricultură şi cele de curăţenie. În agricultură, criza forţei de muncă este severă, scrie Portfolio.hu.
În Cehia, cea mai dezvoltată economie din regiune, industria se apropie de limitele de creştere din cauza penuriei de forţă de muncă. Lipsa împinge în sus salariile reale cu cel mai rapid ritm din ultimii 15 ani.
Bulgaria, ţara membră a UE cu cea mai săracă economie, trece prin cea mai dificilă criză de forţă de muncă din 2011 încoace, scrie Nova. O analiză a Manpower a găsit că 68% din companiile din Bulgaria au dificultăţi în a găsi ocupanţi pentru posturile vacante. Un sondaj efectuat de Eurostat arată că 45% din directorii de companii cred că penuria de forţa de muncă limitează producţia companiilor lor. Cea mai mare căutare este pentru oameni cu pregătire ca programator, inginer, sudor şi specialist în finanţe. Companiile întâmpină cele mai mari probleme în a găsi angajaţi pentru posturi precum şoferi, ospătari, specialişti în sănătate, în IT, reprezentanţi comerciali, manageri şi contabili. Circa 38% dintre companii acuză reducerea numărului de muncitori disponibili, iar 24% lipsa pregătirii. Coaliţia de guvernare din Slovenia are în vedere o nouă strategie privind migraţia economică prin care s-ar face mai uşor pentru companii să angajeze oameni din străinătate în caz de criză de forţă de muncă pe piaţa internă.
În Polonia, problema penuriei de forţă de lucru este mai mare decât pare, scrie Bloomberg. Rezervele de forţă de muncă se epuizează rapid. Cele mai recente date statistice arată că rata şomajului este la cel mai redus nivel de după căderea comunismului, în timp ce numărul persoanelor nou angajate era în iulie cu 10% mai mic decât în urmă cu un an.
„În următoarele luni, va fi din ce în ce mai dificil de redus numărul şomerilor în condiţiile în care tot mai mulţi oameni dintre cei înregistraţi ca fără loc de muncă devin şomeri pe termen lung, categorie mai dificil de adus înapoi pe piaţa muncii”, explică Monika Kurtek, economist-şef la Bank Pocztowy. „Dacă cererea pentru angajaţi este satisfăcută, economia poloneză se poate dezvolta chiar mai rapid.”
O analiză a Work Service, cea mai mare agenţie de resurse umane din ţară, a găsit că aproape jumătate din companiile poloneze se chinuie să găsească angajaţi noi, ceea ce le face să reducă investiţiile, scrie Reuters. Probleme de aceeaşi natură erau raportate în urmă cu doi ani de 35% dintre companii. Polonia are una dintre populaţiile din UE cu cel mai rapid ritm de îmbătrânire.
Banca centrală a avertizat că scăderea şomajului şi creşterea salariilor într-o economie cu creştere rapidă aduc pericole. Instituţia prevede o încetinire a economiei.
„Trebuie să ne descurcăm într-o situaţie în care economia are un ritm chiar bun şi absoarbe forţa de lucru ca un burete. Ajută oarecum fluxurile de muncitori din Ucraina şi Belarus, însă presiunile de pe piaţa muncii rămân mari”, a explicat Jerzy Kropiwnicki, membru al consiliului de politică monetară.
Însă în Polonia aproape 60% dintre ucrainenii care lucrează acolo au spus că ar părăsi ţara dacă le este deschisă piaţa germană, potrivit unui sondaj de opinie publicat de Dziennik Gazeta Prawna. În aceste condiţii. guvernul de la Varşovia pune din ce în ce mai mult efort în a face mai uşor accesului companiilor poloneze la forţă de muncă din Filipine.
Anul acesta, când Jan Wroblewski căuta pe piaţă personal pentru hotelurile sale din Polonia, o companie l-a abordat cu o propunere neobişnuită: de ce să nu acopere golurile cu filipinezi? La început, ideea de a face recrutări la 10.000 de kilometric distanţă i s-a părut ìciudatăî. Acum se roagă să încheie un acord. ìAm făcut o analiză şi am constatat că diferenţele dintre flipinezi şi polonezi s-ar putea să nu fie aşa de mariî, spune Wroblewski. ìLa fel ca noi, filipinezii sunt catolici şi de aceea s-ar putea integra în societate mai bine. Acum ne gândim la contracte mai mari.î Construcţiile, unde activitatea este susţinută de proiecte publice noi, unele finanţate de UE, suferă şi ele intens din cauza lipsei de muncitori.
