Inflaţia din zona euro a înregistrat în septembrie cel mai rapid ritm anual de creştere din ultimii trei ani, depăşind aşteptările economiştilor şi estimările BCE, scrie Bloomberg.
Preţurile de consum din cele 17 state membre ale uniunii monetare au crescut cu 3% în cele 12 luni încheiate în septembrie, evoluţia fiind mai mare decât ritmul de 2,5% înregistrat în august şi peste ţinta fixată de Banca Centrală Europeană (BCE) de 2%, conform datelor Eurostat. Luna trecută, BCE a estimat că rata inflaţiei ar putea avea o medie de 2,6% în acest an şi de 1,7% anul viitor, dar instituţia are ca obiectiv menţinerea ratei anuale sub 2%,
Accelerarea inflaţiei erodează puterea de cumpărare a consumatorilor şi îngreunează eforturile BCE de a stăpâni criza datoriilor suverane, în condiţiile în care companiile au îngheţat angajările şi pesimismul a cuprins pieţele europene. Prin urmare, instituţia europeană ar putea creşte nivelul dobânzii de referinţă pentru a stopa inflaţia şi ar putea oferi lichidităţi nelimitate sistemului bancar timp de un an pentru a stimula creditarea.
De asemenea, inflaţia măreşte presiunile care apasă statele europene deja puternic afectate de măsurile de austeritate şi deteriorează încrederea investitorilor în capacitatea guvernelor şi a băncilor de a stabiliza pieţele financiare.
De altfel, economiile europene se pregătesc pentru o aterizare forţată pe măsură ce zona euro se adânceşte în hăţişul crizei datoriilor suverane, fapt demonstrat şi de scăderile recente din piaţă. Astfel, indicele de referinţă al bursei germane de la Frankfurt, DAX, s-a prăbuşit cu 21% în ultimile două luni, iar indicele Euro Stoxx 600, care cuprinde acţiunile a 600 de mari companii europene, a scăzut cu 14% în aceeaşi perioadă. Mai mult, un sondaj de opinie dat publicităţii de Comisia Europeană indică o scădere drastică a încrederii producătorilor, prestatorilor de servicii, a altor întreprinzători şi a consumatorilor în revenirea economică, scrie The Wall Street Journal.
Inflaţia îngrijorătoare şi pesimismul din zona euro nu puteau trece neobservate în Marea Britanie. Banca Angliei consideră că economia stă sub ameninţarea unei evoluţii în formă de W (o creştere lentă şi prea slabă a economiei după criza financiară din 2008, urmată de o nouă perioadă de recesiune). Prin urmare, instituţia ar putea cheltui 50 mld. lire sterline (58 mld. euro) pentru a stimula creditarea bancară şi ajuta astfel economia, estimează analiştii londonezi. Mai mult, Banca Angliei ar putea extinde programul de ajustări cantitative (engl. quantitative easing) de la 200 mld. lire, cât este în prezent, la 300 mld. lire dacă economia britanică nu-şi va reveni în anul viitor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
