China se confruntă cu un început de criză a creditării, ceea ce are un impact neaşteptat şi dramatic asupra preţului aurului, investitorii făcându-şi rezerve de metal preţios pentru a se proteja de corecţia majoră pe care ar putea-o suferi cea de-a doua mare economie a lumii, scrie The Telegraph.
Anticiparea unor turbulenţe majore în China este principalul motiv pentru care preţul aurului a crescut cu mai mult de 10% de la începutul anului, depăşind 1.300 dolari pe uncie pentru prima dată din noiembrie, deşi majoritatea experţilor din sectorul de profil se aşteptau la o cerere mai slabă, a explicat Adrian Ash, şeful departamentului de cercetare al platformei de trading BullionVault.com. Preţul aurului tranzacţionat pe bursa aurului din Shanghai a atins maximul ultimelor trei luni.
„Aurul a pierdut 30% şi argintul aproape 40% din preţ anul trecut. Economia mondială se va chinui să livreze toate veştile bune pe care această prăbuşire (de preţ - n.r.) se bazează, dar criza creditării din China pare a fi elementul central acum.“
Îngrijorările legate de nivelul mare al datoriilor administraţiilor provinciilor chineze amplifică incertitudinile privind puterea Chinei de a menţine viteza mare de creştere din ultimul deceniu. Aceste îngrijorări au contribuit la scăderile mari pe pieţele emergente din acest an.
Ash consideră că exodul de capital din China se desfăşoară rapid din cauza fondurilor de 1.800 miliarde dolari care au invadat piaţa nebancară slab reglementată a produselor de administrare a averii (WMP). Acestea oferă randamente foare mari, de până la 17 ori mai mari decât depozitele bancare. Analiştii şi investitorii se tem că multe din aceste fonduri tranzacţionează în pierdere în prezent, creând premisele unui blocaj în economia Chinei.
„Cei care tranzacţionează lingouri nu au fost niciodată conştienţi până acum de ce s-ar întâmpla cu preţurile (acestora – n.r.) în cazul în care China ar avea probleme pentru că niciodată cererea chineză nu a mai avut o influenţă atât de mare asupra pieţei mondiale. Cumpărătorii chinezi de bijuterii, precum şi costurile în creştere ale mineritului la nivel mondial au determinat într-un final plafonarea preţului aurului în 2013. Deşi acest tip de cerere nu va determina niciodată creşterea preţurilor, exodul de capital dinspre gospodăriile mai bogate şi dinspre managerii de bani chinezi poate cu siguranţă să determine o creştere.“
Conform analistului, prima încetare de plăţi (default) care ar putea fi interpretată ca semnal al spargerii bulei creditării a avut loc cu două săptămâni în urmă, atunci când investitorii în obligaţiuni cu o valoare de 50 milioane de dolari din sectorul mineritului de cărbuni nu şi-au primit banii înapoi la termen. El spune că produse similare în valoare de aproximativ 875 miliarde dolari vor ajunge la scadenţă în 2014 şi că Beijingul are puţine soluţii pentru a rezolva problema.
„Creşterea preţului aurului din 2014 a fost constantă anterior, dar mai liniştită decât revenirea de după prăbuşirea record din primăvara trecută“, a spus el.
„Dar după o creştere în şapte din ultimele opt săptămâni, ceea ce nu s-a mai întâmplat de doi ani, preţul aurului a crescut timp de şase zile consecutive de tranzacţionare. Acest lucru se întâmplă foarte rar, ultima dată având loc în perioada crizei monedei euro, a retrogradării datoriei americane şi a revoltelor din Marea Britanie din august 2011, atunci când aurul s-a apropiat de maximul de peste 1.900 dolari”.
Între timp, nesiguranţa continuă să planeze asupra unei diferenţe dubioase de 500 tone dintre cifrele privind importurile de metal preţios ale Chinei şi datele referitoare la oferta de pe piaţa internă. Cantitatea de aur care nu iese la socoteală a alimentat speculaţiile de pe piaţă că banca centrală a Chinei şi-ar putea face rezerve de aur sau că volume mari sunt tranzacţionate pe piaţa gri ca active sigure în caz de probleme financiare.
Cu toate acestea, alţi brokeri au spus că creşterea preţurilor aurului de săptămâna trecută peste media variabilă a preţului aurului calculată pentru o perioadă de 200 de zile s-a datorat în principal scăderii dolarului faţă de un coş valutar. Analiştii Commerzbank spun că SPDR Gold Trust, cel mai mare fond de tranzacţionare a aurului, şi-a sporit pentru prima dată deţinerile de aur peste nivelul de 800 de tone.
Conform Gold Money, investitorii care se aşteaptă la creşterea preţului s-au întors pe piaţă după ce noua şefă a Rezervei Federale a SUA, Janet Yellen, a semnalat că banca centrală va continua să reducă stimulul economic. „Cumpărătorii vestici şi banii lor au revenit pe piaţă pe fondul unei tendinţe de creştere a preţului”, a spus Roland Khounlivong, şeful departamentului de dealing al firmei de brokeraj.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
