Pana de curand, Europa de Est inregistra o crestere robusta, dar preturile se mentineau la niveluri destul de stabile. Acum insa produsele de baza se scumpesc din ce in ce mai mult, cele mai mari cresteri de preturi inregistrandu-se la alimente si carburanti. Cei in varsta resimt cel mai pregnant efectul ambitiilor guvernelor lor de a integra statele est-europene in UE. Insa cresterea de doua cifre a preturilor alimentelor ii pune in incurcatura si pe oficiali, acestia fiind obligati sa aleaga intre a sprijini cresterea economica si a limita cresterea preturilor, scrie Budapest Business Journal.
In acelasi timp, pe fondul cresterii rapide a preturilor, scaderea puterii de cumparare amana planurile unor tari de adoptare a monedei europene. Pentru locuitorii tarilor din Est, care sunt mult mai saraci in medie decat cei din Europa de Vest si cheltuiesc mai mult din venituri pe produsele de baza, majorarile de preturi reprezinta o problema la ordinea zilei.
Ritmul de crestere a preturilor, de 13,2%, din Bulgaria nu se afla la mare distanta de cel de 16,7% inregistrat de Letonia, cel mai ridicat din UE.
Pensia lui Alexander Ivanov din Letonia, in varsta de 80 de ani, este de 120 de lati letoni (170 de euro) pe luna, din care jumatate sunt cheltuiti pe alimente. Ivanov a inceput sa-si vanda din bunurile personale pentru a putea trai. In Sofia, Maria Vankova in varsta de 72 de ani, nu-si poate plati factura la energie si medicamentele de care are nevoie din pensia de 102 leva (52 de euro) pe luna. "Situatia a inceput sa se inrautateasca dupa ce am aderat la UE", a declarat pensionara bulgara.
Guvernele si bancherii centrali tind sa-i linisteasca pe oameni ca presiunea cresterii preturilor va scadea din semestrul al doilea al acestui an. Primul-ministru leton Ivars Godmanis a declarat ca estimeaza o rata a inflatiei cuprinsa intre 9% si 9,5% pana la sfarsitul anului 2008. Insa la nivel de strategii, schimbarile sunt greu de facut. "Este o perioada de testare acum", spune Lars Christensen, analist in cadrul Danske Bank. "Unele tari vor proceda corect, altele nu, ideea este ca nu exista o reactie perfecta la actuala crestere a ratei inflatiei".
Tarile baltice si Bulgaria au mainile legate din cauza raportarii monedelor lor locale la euro, ceea ce nu le permite sa-si ajusteze ratele dobanzii pentru a lupta impotriva inflatiei. In plus, acestea au fost obligate sa importe rate scazute ale dobanzii din zona euro chiar in momentul in care cresterea lor era mai puternica.
In schimb, guvernele recurg la politica bugetara pentru a tine sub control cererea. Bulgaria inregistreaza un excedent de 3,8%. Letonia si Estonia au ajuns si ele la excedente, iar bancile comerciale au incetinit creditarea, ceea ce contribuie la reducerea cererii consumatorilor. Problema este ca o astfel de situatie nu este ideala in momentul in care cresterea economica incetineste, cum se intampla in Letonia, Lituania si Estonia. Rata de crestere economica in Letonia si Lituania a scazut pana la 8% in ultimul trimestru al anului trecut, in timp ce in Estonia a incetinit pana la 4,5%. O rata ridicata a inflatiei poate spori in acelasi timp presiunile politice. In Letonia, guvernul a fost nevoit sa cada de acord cu indexarea pensiilor de doua ori pe an. In Bulgaria, profesorii, doctorii, minerii, pensionarii si muncitorii sociali au protestat cu totii, cerand salarii mai mari.
Unii analisti sugereaza ca pe masura ce economia globala incetineste, pe fondul scaderii cererii din Statele Unite, care ar putea reduce cererea de petrol, cresterea inflatiei s-ar putea tempera.
"Din punct de vedere al perspectivelor privitoare la inflatie, suntem aproape de punctul maxim", spune Christensen. "Guvernele trebuie sa evite luarea unor masuri nepotrivite in urmatoarea jumatate de an sau sapte luni pentru ca inflatia va incepe sa scada in toamna si in decursul anului 2009". Insa, in conditiile in care preturile la cereale se mentin la un nivel ridicat din cauza stocurilor scazute si a cererii mari de biocarburanti, efectul de reducere a preturilor ar putea fi numai partial. Iar oamenii sunt deja alarmati.
In Letonia, s-a creat sentimentul unei crize iminente in urma articolelor aparute in cotidiene cu privire la faptul ca alimentele sunt acum mult mai scumpe decat in Europa de Vest, desi salariile sunt mult mai scazute. De exemplu, laptele intr-un supermarket leton costa 0,71 euro, comparativ cu 0,84 euro in Suedia. In acelasi timp, salariul mediu din Suedia este de aproximativ 30.000 de coroane (3.185 de euro), de sase ori mai mare decat cel de 570 de euro din Letonia, conform datelor birourilor de statistica din cele doua tari. In conditiile in care preturile record la grau scumpesc painea, letonii cumpara mai multi cartofi decat paine, conform unui studiu realizat in randul producatorilor de alimente publicat de cotidianul Diensa bizness.
Salariul mediu lunar din Bulgaria, de 250 de euro, este cel mai mic din UE. Multi bulgari merg in Grecia sau chiar Turcia pentru alimente mai ieftine. "Am sentimentul ca preturile la alimente au crescut cu 100%", spune Mariana Petrova din capitala bulgara, mama a patru copii, proprietara unei mici afaceri.
"Daca inainte aveam nevoie de 500 leva (253 de euro) pentru a plati facturile lunare si a cumpara alimente pentru familie, acum avem nevoie de peste 1.000 de leva. Adesea, merg in Turcia cu afaceri si ma folosesc de ocazie pentru a cumpara legume, peste si carne la preturi mai mici", spune Petrova.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
