Business Internaţional

Creşterea economică a zonei euro a surprins pe toată lumea, aprecierea euro a întrecut orice aşteptări, iar inflaţia ar putea surprinde şi ea. Aceasta înseamnă dobânzi mai mari mai repede şi domolirea creşterii

Creşterea economică a zonei euro a surprins pe toată...

Autor: Bogdan Cojocaru

07.02.2018, 19:45 2102

Creşterea economică de anul trecut din zona euro şi din UE în general a depăşit orice aşteptări şi de aceea instituţiile de prognoză se grăbesc acum să-şi ajusteze în sus estimările. La fel, aprecierea surprinzătoare a euro îi trimite pe strategii de pe piaţa valutară înapoi la masa de calcul. Ei prezic că euro îşi va continua ascensiunea. În tot acest context roz s-ar putea strecura o nouă surpriză: inflaţia. Un sondaj al Institutului pentru Cercetare Economică Ifo a găsit că condiţiile economice din zona euro sunt la cel mai ridicat nivel de după 2000. Creşterea este condusă de investiţiile mai mari şi de consum. SUA şi-au revenit mai repede din criză decât Europa şi acum cresc în ritm normal. Creşterea economică a încurajat sindicatele şi angajatorii să majoreze salariile pe ambele maluri ale Atlanticului.

În Germania, cea mai mare economie europeană, succesul celui mai puternic sindicat, IG Metall, reprezintă probabil începutul unui val masiv de creşteri salariale. Salarii mai mari înseamnă putere de cumpărare şi cerere internă mai mari. Cerere mai mare înseamnă creşterea preţurilor, adică inflaţie. Inflaţia mai puternică decât s-a anticipat ar putea determina Banca Centrală Europeană să majoreze mai repede dobânzile, ceea ce ar frâna actuala creştere economică.

Companiile germane sunt mai optimiste în legătură cu potenţialul lor de export ca oricând în ultimii şapte ani, scrie Handelsblatt. Aproape 40% din companii se aşteaptă ca exporturile să crească şi 55% ca vânzările în străinătate să se menţină la nivelurile de anul trecut, potrivit unui studiu al Camerei Germane de Comerţ şi Industrie. Organizaţia şi-a majorat proiecţia de creştere pentru economia germană în 2018 de la 2,2% la 2,7%. Prognoza a fost publicată înainte ca partidul conservator al cancelarului Angela Merkel să cadă de acord asupra for­­mării coaliţiei de guvernare, după luni de incertitudini- o altă veste bună pentru economie. Economia germană avansează propulsată de forţa mare a consumului, dată de rata de angajare record, îmbunătăţirea siguranţei locului de muncă, de creşterile salariale şi de costurile de împrumut reduse.  Expansiunea a început recent să fie sprijinită de revenirea exporturilor şi de investiţiile companiilor, notează Reuters.

„Companiile n-au fost niciodată mai optimiste ca acum“, se arată în analiza Camerei de Comerţ. Studiul a găsit că dispoziţia din mediul de afaceri s-a îmbunătăţit şi mai mult la începutul acestui an, în pofida aprecierii euro. Un euro mai puternic face exporturile din zona euro mai scumpe pe pieţele internaţionale.

Firmele germane îşi ajustează în sens pozitiv planurile de investiţii într-un ritm fără precedent în condiţiile în care multe dintre ele au atins limita capacităţii de producţie, iar lipsa de forţă de muncă pregătită ameninţă să sufoce dezvoltarea. Sunt puţine companiile germane care spun că se tem de un euro puternic: 13%, faţă de 18% în toamnă. Însă euro devine tot mai puternic. Moneda europeană a avansat cu mai mult de 3% de la sfârşitul anului trecut, depăşind de departe estimarea mediană de atunci de 1,22 de dolari pe unitate. În prezent, moneda se tranzacţionează aproape de 1,24 de dolari pe unitate, chiar şi după o retragere în ultimele zile.

Saltul vine în contextul expansiunii economice şi al planurilor făcute de BCE pentru retragerea programului de stimulare economică. Pieţele au luat deja în considerare creşterile de dobândă pe care Rezerva Federală americană le va face anul acesta, iar dolarul ar putea fi frânat de strategia Washingtonului de expansiune bugetară finanţată cu datorie şi de retoricile protecţioniste ale administraţiei lui Donald Trump. De asemenea, mulţi specialişti consideră că dolarul este încă supraevaluat.

„Eram pregătiţi pentru o oarecare apreciere a euro, dar nu pentru un avans atât de agresiv“, spune Valentin Marinov, analist la Credit Agricole. Goldman Sachs, JPMorgan Chase, HSBC, ING Groep şi UniCredit şi-au majorat prognozele pentru cursul euro/dolar din acest an, notează Bloomberg. Credit Agricole se aşteaptă ca perechea de valute să ajungă la 1,26 de dolari pentru un euro la sfârşitul acestui an. JPMorgan şi ING merg şi mai departe, prognozând niveluri de 1,29 de dolari pentru un euro şi 1,30 de dolari pentru un euro la finalul acestui an. După colţ s-ar putea ascunde şi preţuri mai mari, după cum apreciază unii din oficialii BCE, chiar dacă deocamdată există mai multe semne de presiuni ascendente pe preţuri în SUA decât în zona euro, în pofida creşterii economice de aici, scrie The Wall Street Journal. Creşterea preţurilor ar veni ca o veste bună pentru BCE, care de ani de zile se chinuie să energizeze inflaţia. Însă accelerarea creşterii preţurilor ar duce la grăbirea retragerii programului de stimulare şi în cele din urmă la dobânzi mai mari, ceea ce ar pune presiuni pe revenirea blocului euro. 

Marţi, sindicatul german IG Metall a obţinut un acord pentru creşterea cu 3,5% în următorii doi ani a salariilor pentru aproape patru milioane de angajaţi din industrie.

 În ultimii doi ani, salariile au crescut cu 2,5%. Acordurile obţinute de IG Metall sunt în general un indicator al tendinţei generale a salariilor din economia germană, astfel că sunt de aşteptat majorări şi în alte sectoare. Pentru că Germania reprezintă 30% din economia zonei euro, ce se întâmplă cu preţurile acolo ar putea determina BCE să-şi majoreze estimările generale de inflaţie, spune Greg Fuzesi, analist la JPMorgan. La întâlnirea de politică monetară din decembrie, oficiali ai BCE au subliniat „semne iniţiale de creştere a presiunilor salariale“ create de majorările salariale din mai multe state membre. Cifrele privind inflaţia încă nu arată această tendinţă. Inflaţia din zona euro a decelerat la 1,3% în ianuarie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Ţinta BCE este de puţin sub 2%. Dacă sunt excluse preţurile volatile ale energiei şi alimentelor, inflaţia s-a întărit la 1%, de la 0.9% în luna anterioară. În prognoza din decembrie, BCE estimează că inflaţia va accelera doar gradual anul acesta şi că va ajunge la 1,7% în 2020.

Cu toate acestea, unii oficiali de top cred că zilele Europei cu inflaţie slabă sau deloc sunt pe sfârşite. „S-ar putea să fim exact la punctul de cotitură“, a spus Benoit Coeuré, membru în boardul BCE.

Inflaţia sperie pieţele financiare, dovadă fiind scăderile de pe Wall Street de la începutul acestei săptămâni.

„Ameninţarea unei inflaţii mai puternice şi a dobânzilor mai mari înspăimântă pieţele deoarece salarii mai mari înseamnă marje de profit mai mici, iar inflaţie mai mare înseamnă creşteri mai mari de dobânzi din partea Fed“, explică Torsten Slok, economist la Deutsche Bank. Dobânzile mai mari fac, de asemenea, ca titlurile de stat să fie mai atractive decât acţiunile.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO