Business Internaţional

Creşterea economică spectaculoasă din Europa de Est are un preţ mare, la propriu: accelerarea inflaţiei. Însă băncile centrale nu par dispuse să frâneze economia pentru a opri scumpirile

Inflaţia de bază din Polonia a urcat la 3,1% în decembrie, nivel atins ultima dată în 2002, când banca centrală a shimbat strategia pentru a ţinti direct creşterea preţurilor: instituţia nu vrea să majoreze dobânzile, argumentând că cea mai slabă creştere a PIB din ultimii trei ani, însoţită de o creştere accelerată a preţurilor, nu reflectă probleme interne, ci externe, respectiv slăbiciunea din Occident.

Inflaţia de bază din Polonia a urcat la 3,1% în decembrie, nivel atins ultima dată în 2002, când banca centrală a shimbat strategia pentru a ţinti direct creşterea preţurilor: instituţia nu vrea să majoreze dobânzile, argumentând că cea mai slabă creştere a PIB din ultimii trei ani, însoţită de o creştere accelerată a preţurilor, nu reflectă probleme interne, ci externe, respectiv slăbiciunea din Occident.

Autor: Bogdan Cojocaru

16.02.2020, 20:04 768

Dacă forintul, zlotul şi leul se depreciază faţă de euro, coroana cehă se apreciază, fiind considerată un activ de refugiu. În Polonia, Ungaria şi România, băncile centrale preferă dobânzile scăzute, care fac finanţarea, inclusiv pe cea a guvernului, ieftină.

 

Cu creşteri economice de 4,9% în 2019 şi de 4,5% în T4/2019, Ungaria ar trebui în mod normal să sărbătorească cucerirea titlului de lider est-europeam şi chiar european. Însă inflaţia şi deprecierea forintului împiedică petrecerea. Probleme cu creşterea accelerată a preţurilor au şi Polonia şi Cehia.

În Ungaria, inflaţia a accelerat brusc la 4,7% în ianuarie. În Polonia, creşterea preţurilor a fost de 4,4% în aceeaşi lună, inflaţia atingând astfel cel mai înalt punct din 2011. În Cehia, inflaţia a speriat atât de mult banca centrală încât aceasta a devenit prima din lume care anul acesta a majorat dobânda de politică monetară. Banca centrală a Cehiei este şi singura din Europa de Est care sacrifică impulsul economic pentru a lupta cu pericolul creşterii preţurilor. Dar imediat după anunţarea deciziei de politică monetară, instituţia s-a grăbit să asigure că nu va urma nicio altă majorare de dobândă în viitorul apropiat. În Polonia, Ungaria şi România, băncile centrale preferă dobânzile scăzute, care fac finanţarea, inclusiv pe cea a guvernului, ieftină.

Politica monetară influenţează monedele statelor est-europene, care şi aşa sunt sensibile la turbulenţele din economia mondială, agravate acum de epidemia de coronavirus ce paralizează economia Chinei. Dacă forintul, zlotul şi leul se depreciază faţă de euro, coroana cehă se apreciază, fiind considerată un activ de refugiu. În Ungaria, care în urmă cu zece ani a adus o criză valutară la graniţele României, deprecierea forintului a încins opoziţia. Aceasta acuză guvernul că slăbeşte deliberat forintul, furând astfel bani din buzunarele ungurilor. O moneda slabă convine exportatorilor, deoarece le face produsele mai ieftine pe pieţele internaţionale, dar îi împovărează pe cei cu credite în valută.

Cu o creştere economică de 4,9% în 2019, Ungaria este liderul Europei de Est, iar în Uniunea Europeană este întrecută doar de Irlanda, care a înregistrat un avans de 5,7%. Spre comparaţie, economia României a urcat cu 4,1%, cea a Poloniei cu 4%, iar cea a Cehiei cu 2,5%.

În trimestrul patru, creşterea PIB din Ungaria a fost de 4,5% în raport cu aceeaşi perioadă din anul anterior, potrivit Biroului de statistică maghiar. Evoluţia a fost o surpriză pozitivă în contextul încetinirii generale europene şi al turbulenţelor din industria auto. Cifrele statistice sunt preliminare şi nu oferă detalii privind evoluţia activităţii în sectoarele economice.

Analiştii de la ING au remarcat că din industrie şi construcţii au venit date slabe pentru trimestrul patru. Însă din punctul de vedere al PIB, nu producţia contează, ci valoarea adăugată. Astfel, creşterea economică puternică s-ar putea explica prin majorări salariale sănătoase şi îmbunătăţirea productivităţii. De asemenea, activitatea a fost bună şi în sectorul de retail. Perspectivele sunt însă slabe. Comisia Europeană, dar şi analiştii altor instituţii de prognoză, prevăd o încetinire apreciabilă a creşterii anul acesta. Avansul economic sfidăror are un cost: inflaţie de 4,7% în ianuarie, peste aşteptări, când ţinta băncii centrale maghiare este de 3%. Viceguvernatorul băncii centrale a Ungariei, Marton Nagy a declarat că instituţia sa va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a stabiliza creşterea preţurilor, notează Reuters. El a precizat că riscurile inflaţioniste au crescut din decembrie şi că inflaţia va accelera şi mai mult luna aceasta, dar se va retrage în martie.

„Nu ne temem. Dacă este necesar, vom folosi toate instrumentele de politică monetară pentru a ne asigura că ţinta de inflaţie este atinsă şi menţinută“, a spus Nagy. Analiştii exclud posibilitatea ca banca centrală să majoreze dobânzile şi nu sunt convinşi de argumentele instituţiei. „Banca centrală continuă să nege tendinţa inflaţiei şi încearcă să convingă că inflaţia va reveni la ţintă până la finalul primului trimestru al acestui an. Piaţa pare să fie tot mai neîncrezătoare că acest lucru se va întâmpla“, a afirmat Tatha Ghose, analist la Commerzbank. Creşterea preţurilor accelerează de ceva timp, iar cursul de schimb euro/forint a atins un prag psihologic de 340 de forinţi pentru un euro miercuri. În perioada ianuarie-februarie, forintul a pierdut din valoare mai mult decât în tot anul trecut, potrivit index.hu. Partidul de opoziţie Jobbik a anunţat că va propune o rezoluţie parlamentară pentru obligarea băncii centrale să stabilească o ţintă de curs valutar pe lângă ţinta de inflaţie. Anul trecut, deprecierea forintului a adus în discuţie opţiunea adoptării euro, soluţie respinsă cu înverşunare de guvernul premierului Viktor Orban.

Şi în Polonia, cea mai mare economie est-europeană, inflaţia depăşeşte ţinta băncii centrale, însă instituţia nu vrea să majoreze dobânzile, argumentând că cea mai slabă creştere a PIB din ultimii trei ani, însoţită de o creştere accelerată a preţurilor, nu reflectă probleme interne, ci externe, respectiv slăbiciunea din Occident. Pe scurt, zice guvernatorul Adam Glapinski, preţurile sunt influenţate de factori care nu pot fi controlaţi de banca centrală, scrie Bloomberg.

Analiştii îl contrazic. „Nu împărtăşim acest ton. Vedem mai mulţi factori de accelerare a inflaţiei decât cei pe care banca nu-i poate controla, şi nu credem că încetinirea economiei se datorează doar încetinirii din Vestî, spune Rafal Benecki, analist la ING.

Dacă Glapinski spune că nu există cauze interne pentru încetinirea poloneză, strategii de la Alior Bank arată că avansul consumului gospodăriilor încetineşte de trei ani la rând.

„O încetinire puternică a consumului privat, în pofida programelor sociale şi relaxării fiscale, sugerează că oamenii răspund la un declin al veniturilor disponibile. Nu poate fi aşteptată o îmbunătăţire considerabilă în acest sensî, spun analiştii Alior. Glapinski spune, de asemenea, că inflaţia din decembrie reflectă mai ales scumpirea alimentelor şi a combustibilului. Însă, analizând chiar datele statistice oficiale, Jaroslaw Janecki, economist la Warsaw School of Economics, arată că în decembrie costurile cu asigurările şi serviciile de transport au înregistrat creşteri lunare de aproape 8%, respective 30%.

Inflaţia de bază a urcat la 3,1% în decembrie, nivel atins ultima dată în 2002, când banca centrală a shimbat strategia pentru a ţinti direct creşterea preţurilor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO