Nu trece o zi fără ca mass-media, politicienii sau economiştii să nu se refere la Iniţiativa europeană de creştere. Ea constă dintr-o combinaţie de finanţe publice solide, reforme structurale profunde şi investiţii clar orientate, nu numai la nivel naţional, ci şi la nivelul UE, astfel încât să putem profita pe deplin de potenţialul Uniunii noastre.
Propunerea Comisiei privind viitorul buget al UE, şi anume cadrul financiar pentru perioada 2014-2020, nu se rezumă doar la plafoane globale pentru viitoarele cheltuieli, ci include idei şi reguli noi pentru o mai bună utilizare a banilor contribuabililor, în folosul a 500 de milioane de europeni, aproximativ 100.000 de autorităţi locale şi regionale, precum şi milioane de întreprinderi mici şi mijlocii. Nu mai puţin important este faptul că propunerea le oferă statelor membre un nou set de instrumente pentru reforme economice, investiţii clar orientate şi o consolidare bugetară inteligentă.
Competitivitate şi reforme structurale
UE trebuie să se asigure că problemele legate de competitivitate şi, în consecinţă, reformele structurale sunt abordate şi soluţionate cât de repede.
Aceasta este chintesenţa noului nostru model de guvernanţă economică, inclusiv a noilor noastre reguli privind cheltuielile UE. Ca parte a acestei noi guvernanţe, propunem o nouă politică de coeziune care stabileşte o legătură strictă între accesul la fondurile structurale şi de coeziune şi punerea în aplicare a unor reforme structurale care promovează creşterea. Acest lucru va fi realizat prin aşa-numitele contracte de parteneriat.
Acordarea de finanţare prin intermediul unora dintre fondurile UE (fondul de coeziune, cele structurale, fondul pentru dezvoltare rurală şi cel pentru pescuit, reprezentând, în total, peste 40% din bugetul UE) ar urma să fie suspendată în cazul în care un stat membru nu pune în aplicare reformele structurale necesare, în conformitate cu contractul de parteneriat, potrivit unei abordări bazate pe un sistem de recompense şi sancţiuni.
Investiţii clar orientate
Chiar dacă reformele structurale reprezintă un element crucial al oricărei strategii de creştere a UE, ele nu sunt suficiente. Modernizarea economiilor mai puţin dezvoltate din Europa va necesita, de asemenea, investiţii astfel încât să se creeze creştere.
Faptul că bugetul UE este unul dintre principalele motoare ale investiţiilor din multe state membre este unul din secretele bine păstrate. Numai fondurile alocate politicii de coeziune reprezintă o parte substanţială a bugetului de investiţii publice de la toate nivelurile administraţiei. În cazul unora dintre ţările din Europa de Sud, aceste fonduri generează între 35 şi 50% din toate investiţiile publice, iar în cazul multora dintre noile state membre acest procent este de 70% sau chiar mai mare.
De asemenea, propunem ca bugetele viitoare ale UE să prevadă investiţii substanţial mai mari în cercetare şi inovare, eficienţă energetică, educaţie şi infrastructură, în conformitate cu strategia noastră Europa 2020, dedicată unei creşteri inteligente, durabile şi favorabile incluziunii. De exemplu, am propus alocarea a 50 de miliarde de euro pentru mecanismul de conectare a Europei, al cărui obiectiv este de a contribui la finanţarea marilor proiecte transfrontaliere din domeniul transportului, energiei şi tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), pentru eliminarea verigilor lipsă din cadrul infrastructurii economice esenţiale a Europei care stă la baza pieţei noastre interne cu 500 de milioane de consumatori.
Noua politică energetică a Germaniei, aşa-numita Energiewende, este un bun exemplu al importanţei unor investiţii masive în noi reţele energetice, inclusiv în cele transfrontaliere. Doar bugetul UE poate asigura investiţiile transfrontaliere necesare pentru proiecte având ca scop, de exemplu, transportul energiei electrice dintr-un capăt într-altul al Europei.
Janusz Lewandowski, comisar european pentru programare financiară şi buget
În plus, obiectivul nostru este ca bugetul UE să aibă un puternic efect de pârghie, în special prin acordarea de sprijin sistemelor de infrastructură europeană esenţiale prin intermediul obligaţiunilor UE de finanţare a proiectelor.
Este consolidarea bugetară în pericol?
Unele voci ar putea susţine că o astfel de agendă de creştere ar putea pune în pericol consolidarea bugetară.
Acest lucru este fals. În primul rând, bugetul UE este foarte modest, reprezentând doar 1% din PIB-ul UE şi mai puţin de 2,5% din totalul cheltuielilor publice din Uniune. Prin urmare, nu el este cauza dezechilibrelor fiscale ale Europei. În al doilea rând, noile reguli privind bugetul UE oferă stimulente puternice pentru a se rămâne pe calea consolidării bugetare inteligente.
Aproape toate statele membre, precum şi Parlamentul European, consideră propunerea Comisiei ca fiind o bună bază pentru negociere. Cu toate acestea, o serie de state membre vor să diminueze bugetul propus de Comisie pentru o perioadă de 7 ani cu "cel puţin 100 de miliarde de euro", iar unele dintre ele doresc să reducă exact fondurile alocate acelor politici de care beneficiază cel mai mult creşterea în întreaga Europă, şi anume fondurile pentru politica de coeziune, pentru cea în domeniul cercetării şi dezvoltării, precum şi pentru mecanismul de conectare a Europei. Sunt aceste reduceri logice, având în vedere nevoile economiei europene descrise mai sus? Noi considerăm că nu. Iar efectul acestei reduceri asupra finanţelor publice şi deficitului ar fi de doar 0,084% din PIB-ul UE - sumă care, cu siguranţă, nu are un efect important asupra unor finanţe publice solide.
Concluzie
Cadrul financiar propus pentru perioada 2014-2020 este pur şi simplu un element esenţial al unei agende europene de creştere pe termen mediu spre lung. Noile reguli care reglementează cheltuielile UE vor asigura faptul că o consolidare bugetară inteligentă va fi însoţită de finanţare pentru investiţii şi de reforme structurale. Aceasta este cea mai bună reţetă pentru asigurarea creşterii în Europa. Poate ea fi îmbunătăţită? Desigur şi suntem foarte deschişi la propuneri şi idei. Trebuie însă clarificat un lucru: cadrul financiar multianual reprezintă mai mult decât o agendă de creştere şi creare de locuri de muncă. Având în vedere că UE se confruntă cu cea mai mare criză de la crearea sa, negocierile privind cadrul financiar reprezintă şi un test esenţial pentru capacitatea Uniunii de a acţiona şi de a-şi contura propriul viitor.
José Manuel Barroso, preşedinte al Comisiei Europene, şi Janusz Lewandowski, comisar european pentru programare financiară şi buget
Articol publicat în exclusivitate în România prin amabilitatea Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
