Business Internaţional

Creditorii internaţionali vor să împingă Grecia spre al treilea bailout, însă Atena opune rezistenţă pentru că nu mai vrea măsuri de austeritate

În Grecia, doar 16% din şomerii înregistraţi oficial primesc indemnizaţii de şomaj. Rata şomajului în Grecia este de 26%, cel mai ridicat nivel din UE.

În Grecia, doar 16% din şomerii înregistraţi oficial primesc indemnizaţii de şomaj. Rata şomajului în Grecia este de 26%, cel mai ridicat nivel din UE.

Autor: Liviu Popescu

09.07.2014, 00:05 745
Creditorii internaţionali FMI, BCE şi Comisia Europeană consideră că economia Greciei are nevoie de un al treilea bailout după ce primele două, cele mai costisitoare din Europa şi însoţite de măsuri draconice de austeritate, au ţinut economia elenă în cea mai lungă recesine din istoria ţării şi au adus rata şomajului la cel mai ridicat nivel din UE, de peste 25%.

Cel de-al treilea bailout ar putea aduce noi măsuri de austeritate, dar guvernul de la Atena refuză o astfel de  posibilitate şi dă asigurări că economia îşi revine, scrie Bloomberg.

Preşedintele Băncii Central Europene Mario Draghi a avertizat că ritmul revenirii economiei elene încetineşte, iar un oficial al Uniunii Europene a spus că Grecia va avea nevoie de ajutor suplimentar întrucât guvernul elen încă se confruntă cu deficit de finanţare, nu poate conta pe sprijinul financiar al pieţelor şi se îndepărtează de angajamentul său de a reforma economia.

Îngrijorările creditorilor internaţionali au fost subliniate de avertismentul lui Draghi potrivit căruia Grecia nu ar trebui să creadă că reformele au fost îndeplinite.

Troika creditorilor internaţionali vrea ca Grecia să se concentreze mai degrabă pe reforme economice şi nu pe legăturile fragile şi incerte pe care le are cu pieţele, în condiţiile în care economia elenă va ajunge la un deficit de finanţare de aproape 12 miliarde de euro în 2015, înainte de a lua în considerare fondurile strânse din posibilele vânzări de obligaţiuni.

Pentru a evita un alt program de salvare, guvernul de la Atenta intenţionează să vândă obligaţiuni cu scadenţă pe trei ani în valoare de aproape trei miliarde de euro. De asemenea, reprezentanţii ministerului grec de finanţe au spus că deficitul de finanţare poate fi acoperit printr-o gestionare mai bună a finanţelor publice şi prin împrumuturi chibzuite pe pieţele internaţionale de capital.

Austeritatea şi neîncrederea populaţiei în politicienii de la putere au adus un capital electoral substanţial partidelor de la extremele spectrului politic şi formaţiunilor extremiste precum SYRIZA şi Golden Dawn, un partid neonazist. Ambele cer ieşirea Greciei din zona euro.

În aceste condiţii, Atena anticipează creştere economică anul acesta şi accelerare în 2015 antrenate de un boom în turism, de reimplementarea proiectelor de infrastructură finanţate de UE care au fost blocate de disputele cu contractorii şi de împrumuturile contractate de la băncile recent capitalizate, notează Financial Times.

Banca Centrală a Greciei a spus că se aşteaptă ca ţara să iasă anul acesta din recesiune dar a avertizat că orice îngheţare a reformelor ar putea contracara impulsul pozitiv dat economiei, scrie The Wall Street Journal. Rata şomajului de aproape 26%, cea mai mare din zona euro, dă semne de scădere dar analiştii se aşteaptă ca indicatorul să se micşoreze doar treptat. Rata s-a triplat din 2008, an care a marcat debutul unei contracţii economice de şase ani. PIB-ul s-a redus cu un sfert de atunci.

Indicatorii bugetari pentru primele cinci luni ale acestui an arată că veniturile sunt pe cale să atingă obiectivul de anul acesta, adică un excedent bugetar primar (înaintea plăţii dobânzilor) de 1,5% din PIB, iar acest lucru sugerează că s-au menţinut îmbunătăţile din sistemul de colectare a taxelor, deşi un mic grup de greci care au legături cu politicienii reuşeşte să evită plata în totalitate a obligaţiilor fiscale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO