Camionagii care transportă mărfuri în Europa se plâng în legătură cu timpul pierdut la punctele de control la frontieră reintroduse în spaţiul Schengen în contextul crizei refugiaţilor. Motivul nemulţumirii acestora ar putea anunţa o schimbare dramatică pentru economia, sectorul de business şi chiar societatea Europei: erodarea unui sistem vechi de decenii care a permis circulaţia liberă în 26 de ţări. Reintroducerea controalelor la scară largă ar reprezenta o lovitură grea pentru cea mai vizibilă, sau invizibilă, victorie în lupta pentru o Europă unită.
Germania, Austria, Franţa şi Suedia, printre alte ţări europene, au reinstituit controale la graniţă în unele locuri, luând această decizie sub presiunea celei mai ample crize a refugiaţilor de după cel de-al Doilea Război Mondial, a atacurilor teroriste şi a intensificării mişcărilor antiimigraţie. Graniţele deschise stau la baza unei economii cu peste 400 milioane de oameni, cu 24 milioane de călătorii de business şi 57 de milioane de transferuri cross-border de marfă în fiecare an, potrivit Parlamentului European. Companiile din Germania se bazează pe lanţuri de aprovizionare complexe just-in-time care profită de costurile scăzute din Ungaria şi Polonia. Lanţurile franceze de supermarketuri sunt aprovizionate cu produse proaspete din Spania şi Portugalia. Iar naveta între ţări a devenit un lucru obişnuit de când europenii pot alege de exemplu să locuiască în Belgia şi să lucreze în Franţa.
Pentru mulţi europeni, circulaţia liberă face pur şi simplu parte din a fi european.
Controalele permanente ar distruge modelul de business al industriei germane, spune Rainer Hundsdoerfer, preşedinte al EBM-Papst.
Caracterul permanent al controalelor depinde de fluxul de migranţi.
Preşedintele Uniunii Europene Donald Tusk a avertizat că blocul ar fi „incapabil să preîntâmpine catastrofe politice“ dacă nu va reuşi să controleze fluxul de migranţi către Europa.
Costurile economice ale controalelor sporite ar putea fi în ultimă instanţă ţinute sub control, spune Michala Marcussen, director la SocGen. Costurile politice sunt o altă problemă, însă.
„Tocmai am trecut prin criza euro şi instituţiile sunt în proces de refacere. Este mai bine ca problema Schengen să fie rezolvată pentru că ar demonstra capacitatea de a soluţiona probleme. Oamenii ar avea astfel încredere că putem face faţă şocurilor pe viitor“, afirmă Marcussen.
