Economiile est-europene au încetinit în trimestrul trei, frânate de blocajele din industrie, mai ales din cea auto, iar unele au dezamăgit în timp ce altele au surprins plăcut. Însă evoluţia arată în cazut tuturor importanţa pe care o poate avea stimularea sau rezistenţa consumului intern pentru o economie prinsă într-o criză globală. Analiştii spun că încetinirea nu va descuraja băncile centrale din regiune să continue seria de majorări de dobândă prin care încearcă să domolească inflaţia, ci le va obliga doar să fie mai prudente, poate prin a face paşi mai mici. De asemenea, ei atrag atenţia asupra umflării deficitelor şi supraîndatorării, ceea ce produce inflaţie.
De ceva timp, economia Ungariei a obişnuit pieţele cu surprize plăcute. Şi-a revenit mai puternic decât s-a anticipat şi a recuperat rapid ce a pierdut în criză. Însă activitatea economică din trimestrul trei a întrerupt această tendinţă, scriu analiştii de la ING. Creşterea PIB-ului a încetinit de la aproape 18% în trimestrul doi la 6%, arată datele anualizate ale biroului naţional de statistică. Nu este o evoluţie rea, dar este sub aşteptări. Guvernul este însă mândru.
Ministrul de finanţe Mihály Varga a lăudat performanţa, spunând că este un semn că economia este pe o direcţie de creştere dinamică şi că avansul economic al ţării sale este peste media UE. „Toate acestea arată că politica de expansiune bugetară dă roade şi că măsurile guvernului contribuie la relansarea economică şi în acelaşi timp atenuează şocurile externe“, a explicat el, citat de Daily News Hungary.
Însă sunt analişti care nu se lasă duşi de val. Cei de la Szazadveg Economic Research au spus pentru MTI că încetinirea reflectă, probabil, influenţa masivă a slăbirii activităţii din industrie. Datele oficiale nu oferă prea multe detalii. Raportul biroului de statistică menţionează că cea mai mare contribuţie pozitivă la creştere a avut activitatea din servicii.
Strategii de la ING au dedus din acest lucru că motoare de creştere au fost mai mult decât un singur sector, cu serviciile în centru, ajutate de înlăturarea restricţiilor pentru împiedicarea răspândirii COVID-19. Pe de altă parte, creşterea din construcţii şi industrie a fost sub aşteptări, probabil din cauza penuriei de echipamente, materiale şi piese de rezervă. Acest lucru s-ar putea să fi fost o frână puternică pentru exporturi. Între timp, îmbunătăţirea cererii interne a împins în sus importurile, rezultatul fiind deteriorarea echilibrelor externe, cu impact asupra creşterii economice.
Guvernatorul băncii centrale maghiare Gyorgy Matolcsy a avertizat că Ungaria riscă să cadă în capcana „deficitelor gemene“, de cont curent (care include fluxuri de capital şi balanţa comercială - diferenţa dintre exporturi şi importuri) şi bugetar (venituri bugetare faţă de cheltuieli).
Situaţia Ungariei este înrăutăţită de faptul că aceste deficite sunt mari dacă sunt raportate la cele din regiune. Matolcsy a spus că deficitul bugetar ar putea ajunge la 8% din PIB anul acesta şi următorul. Cota recomandată în UE este de sub 3% din PIB. Că industria n-o duce bine o arată datele din septembrie, când activitatea a scăzut în ritm anualizat cu 2,3%.
Activitatea producătorilor din sectorul auto, cel mai mare din industrie, cu o pondere de 23% în total, s-a prăbuşit cu 26% pe fondul penuriei globale de cipuri. În august, declinul a fost de 34%.
Economia poloneză, cea mai mare din regiune, a crescut în trimestrul trei cu 5% în ritm anualizat, peste aşteptările pieţelor. Pentru ministrul de finanţe Tadeusz Koscinski acest lucru nu arată decât cât de puternică este economia, după cum scrie PAP. Politicianul a mai precizat că economia şi-a revenit la nivelurile de dinainte de criză în trimestrul 2, după care a accelerat. Dar alţii văd un ritm lent de creştere, cu economia frânată de investiţiile doar moderate.
Analiştii atribuie recuperarea ecomomiei poloneze cheltuielilor gospodăriilor, în special pe servicii, dar şi performanţelor puternice ale industriei, spre deosebire de Ungaria. De asemenea, deşi rata de vaccinare contra Covid este redusă, iar pandemia se agravează, guvernul nu a introdus măsuri restrictive pentru populaţie şi afaceri, ceea ce se reflectă în creşterea economică.
Analiştii de la Erste cred că, probabil, exporturile s-au contractat, în timp ce cererea pentru importuri a fost solidă, ceea ce a frânat economia. Cei de la ING au remarcat că balanţa contului curent se deteriorează rapid şi în cazul Poloniei deoarece importurile sunt umflate de energia mai scumpă, iar exporturile sunt limitate de penuria globală de microprocesoare. Iar datoria guvernamentală se îndreaptă spre limita de 60% din PIB prevăzută în constituţie.
Îndatorarea ridicată a dus la inflaţie accelerată. O veste bună este că Polonia depinde de industria auto mai puţin decât Ungaria şi Cehia. Economia cehă, unde Skoda este unul dintre cei mai mari angajatori şi exportatori, PIB-ul a urcat cu 2,8%, de asemenea mai slab decât s-a anticipat. Economia a fost sprijinită doar de consumul intern, în special de cel din gospodării, în timp ce exporturile probabil că au scăzut. Economiştii prezic că PIB-ul nu va ajunge la nivelul de dinainte de criză anul acesta.
