Caută doar în titlu
Business Internaţional

Consecinţele pandemiei: Cum a afectat COVID-19 viaţa tinerilor, categoria de oameni cu cel mai slab risc de infecţie

Criza generată de coronavirus a omorât aproximativ 200.000 de oameni în Europa din luna ianuarie până acum. Nicio naţiune nu a scăpat neatinsă, iar în cele mai afectate ţări, sistemele economice au ajuns la pământ, scrie Euronews.

Totuşi, impactul nu a fost resimţit în mod egal, de vreme ce vârstnicii prezintă cel mai înalt risc de transmise a bolii. Din numărul total de decese din Marea Britanie, 0,01% au fost cetăţeni sub 15 ani, 1% au avut o vârstă cuprinsă între 15 şi 44 de ani, iar 75% erau trecuţi de 75 de ani.

Pe măsură ce ţările europene şi-au închis frontierele, fiind pierdute sute de mii de locuri de muncă, tinerii au fost loviţi într-un mod cu totul diferit. Nu puţini se tem că şocurile provocate de criză pot genera sechele de care nu vor mai scăpa niciodată, creându-se o aşa-zisă „Generaţie Lockdown”.

Aproximativ unu din şase oameni cu vârsta între 18 şi 29 de ani au încetat să mai muncească de la apariţia pandemiei până acum, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM). Iar, în medie, cei care au rămas în câmpul muncii au muncit cu 23% mai puţin. OIM spune că patru din zece tineri (cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani) lucrau în sectoare care au fost afectate extrem de dur, iar 77% lucrau în sectorul informal al economiei (activităţi economice legale, dar ascunse intenţionat autorităţilor).

În ţări precum Italia, Spania, Grecia şi Franţa, şomajul în rândul tinerilor este deja mai mare decât media Uniunii Europene, unde proporţia joburilor pe termen scurt este ridicată şi unde ţările se bazează intens pe sectoare afectate, precum turismul.

Înainte să izbucnească pandemia, Italia era ţara cu cea mai mare proporţie de şomeri cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani – 27,8%. Procentul este cu multe peste media înregistrată la nivelul UE, de 16,6%. Lucrurile au degenerat atât de rapid încât cei care şi-au pierdut locul de muncă au renunţat să îşi caute noi joburi din cauza numărului mic de posturi vacante.

În plus, tinerii care intrau în piaţa muncii în timpul crizei financiare din 2008-2012 au fost loviţi într-un moment când abia începeau să se pună cu adevărat pe picioare.

„Impactul va fi imens pentru că tinerii se află deja într-o situaţie vulnerabilă, caracterizată de efemeritate, şi nu au reuşit să achite nota de plată a fostei crize”, spune María Ángeles – profesor al Universităţii Castilia-La Mancha.

În aceste condiţii, nu este deloc surprinzător faptul că numărul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani care se simt deprimaţi s-a triplat pentru femei şi a crescut de patru ori pentru bărbaţi în timpul crizei, potrivit unui studiu al institutului belgian de cercetare Sciensano.

Fiecare generaţie a fost definită de evenimente tragice, care pot genera frică şi incertitudini. Evenimentele de astăzi pot schimba modul în care oamenii înţeleg lumea şi pot afecta modul în care iau decizii. Tinerii de astăzi riscă nu numai situaţia în care vor rămâne fără joburi pe termen scurt, ci se confruntă pentru a doua oară în zece ani cu schimbări sociale, salarii mai mici şi presiuni din ce în ce mai constante.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.