Business Internaţional

Conducerea ungară a Grupului Vişegrad vrea pentru regiune dezvoltare şi infrastructură cu taxe mici. Acasă, Viktor Orban foloseşte taxele ca să înfometeze de bani oraşele controlate de opoziţie

Premierul Ungariei Viktor Orban a spus că în timpul războiului rece conexiunile erau stabilite pe direcţia est-vest, iar de atunci situaţia nu s-a schimbat. Însă acum pentru statele V4 a devenit o prioritate crearea de legături nord-sud.

Premierul Ungariei Viktor Orban a spus că în timpul războiului rece conexiunile erau stabilite pe direcţia est-vest, iar de atunci situaţia nu s-a schimbat. Însă acum pentru statele V4 a devenit o prioritate crearea de legături nord-sud.

Autor: Bogdan Cojocaru

01.07.2021, 20:01 150

Când Ungaria a luat locul Po­loniei, zilele trecte, la con­ducerea Grupului de la Vişegrad (V4), premierul maghiar Viktor Orban a spus că de acum încolo principalul obiectiv al guvernului său vor fi investiţii şi dezvoltarea infrastructurii înlesnite prin taxe mici.

În timp ce declaraţiile pemierului maghiar pot indica o tendinţă în cea mai stabilă alianţă est-europeană, la el acasă guvernul său foloseşte taxele ca pe un instrument cu mai multe tăişuri. În primul  rând impozitele directe mici sunt o promisiune de durată a partidului de guvernământ Fidesz. Apoi, mai nou, apărarea taxelor corporate mici a fost inclusă în arsenalul de discursuri al premierului prin care acesta înfăţişează o Ungarie ca o fortăreaţă ce stă în calea intereselor marilor puteri, care propun un sistem global de impozitare a multinaţionalelor.

De asemenea, guvernul se foloseşte de taxe pentru a priva de resurse oraşele cucerite de opoziţie. Mai precis, creează zone economice speciale care-şi plătesc taxele direct la autoritatea judeţeană, controlată de partidul de guvernământ,  şi nu la autoritatea municipală.

Ungaria a preluat ieri preşedinţia prin rotaţie pentru un an a V4. Grupul din care mai fac parte Polonia, Cehia şi Slovacia a fost format în 1991 ca forum pentru dezvoltarea de legături politice şi economice între membrii săi şi pentru întărirea poziţiei acestora în UE. Cu alte cuvinte, patru voci deodată se pot face mai bine auzite decât una. Cu timpul, cele patru state au căpătat renumele de oile negre ale UE datorită opoziţiei lor faţă de politicile Comisiei Europene.

Despre priorităţile Ungariei în V4 Orban a vorbit la Katowice, în Polonia, scrie Hungary Today. Acolo, el a explicat că Ungaria vrea o repornire rapidă a economiilor prin investiţii, în special în drumuri şi căi ferate care ar trebui să străbată regiunea, legând nordul de sudul Europei.

„Vor fi investiţii doar când taxele vor fi mici“, a spus Orban. „Din acest motiv nu vom susţine nicio iniţiativă internaţională care să ducă la creşterea taxelor.“

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a ales în schimb să vorbească despre viitorul UE, spunând că V4 încurajează includerea rapidă a naţiunilor din Balcanii de Vest care sunt cel mai bine pregătite pentru aderare. Argumentele sale sunt că prezenţa statelor balcanice va întări politica de securitate a UE privind migraţia ilegală.

Polonia, ca şi Ungaria, se confruntă cu o lipsă tot mai acută de forţă de muncă, agravată în parte şi de politicile lor foarte dure privind migranţii. Temporar, pentru rezolvarea problemei, cele două state folosesc forţă de muncă importată din Ucraina. Muncitori din Balcani ar fi mană cerească.

La el în ţară, Orban şi guvernul pe care-l conduce au ca prioritate crearea a cât mai multor locuri de muncă posibil. Pentru acest lucru sunt atrase cu diverse facilităţi, cum ar fi subvenţionarea salariilor, scutiri de taxe sau oferirea de terenuri, companii străine care să construiască fabrici.

Mai nou, de când a izbucnit pandemia, zonele cu fabrici din jurul oraşelor sunt declarate de guvern zone economice speciale, spre disperarea primăriilor, care-şi văd astfel dispărând o sursă de venituri financiare: taxele plătite de companiile străine.

Cele mai multe dintre oraşele vizate sunt conduse de opoziţie. Unul din acestea este Göd. Povestea sa a ajuns pentru prima dată în titlurile ziarelor în aprilie 2020. Ca reacţie la pandemie, guvernul Orban a declarat „stare de pericol“ şi a început să guverneze prin decrete. Printr-unul dintre ele a fost creat conceptul legal pentru „zonele economice speciale“ cu scopul de a „proteja investiţiile de importanţă economică naţională“.

În aceste zone, atât puterea de decizie, cât şi veniturile sunt retrase consiliului municipal şi cedate consiliului judeţean.  Fabrica Samsung de la Göd este prima care a căpătat statutul de zonă economică specială. Fabrica, prin impozitele plătite, asigura o treime din veniturile oraşului, însă a beneficiat de ajutoare generoase de la stat. Mulţi suspectează că motivul deciziei a fost de a lua puterea de reglementare din mâinile consiliului municipal, condus de opoziţie.

În schimb, consiliul judeţean este controlat de partidul de guvernământ. Acum, printr-un nou decret, guvernul maghiar a dat statutul de zone economice speciale unor comune din jurul oraşului Dunaújváros, de asemenea condus de opoziţie.

Dunaújváros intrase în acorduri cu aceste comune, printre care Iváncsa, pentru împărţirea veniturilor din taxele pentru afaceri. În Iváncsa, colosul industrial sud-coreean SK Innovation urmează să construiască o fabrică de baterii pentru maşini electrice, cea mai mare investiţie greenfield din Ungaria, de aproape două miliarde de euro. În zonă mai investesc un producător turc de maşini agricole şi unul sud-coreean de anvelope. Prin crearea zonelor economice speciale, Dunaújváros pierde anual venituri din taxe de până la un milion de euro.

 

Viktor Orban premierul Ungariei: Vor fi investiţii doar când taxele vor fi mici. Din acest motiv nu vom susţine nicio iniţiativă internaţională care să ducă la creşterea taxelor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO