Perspectivele pentru economia Germaniei s-au întunecat pe neaşteptate în ianuarie, când un indicator al încrederii companiilor în această economie, cea mai mare din Europa, a atins cel mai redus nivel din ultimele 11 luni.
„Evaluările pentru actuala situaţie din mediul de business au fost reduse uşor, dar au rămas bune. În schimb, perspectivele s-au întunecat semnificativ“, a explicat Hans-Werner Sinn, preşedintele institutului economic Ifo. Indicatorul realizat de acest institut pentru percepţia pe care o au companiile asupra mersului economiei în următoarele şase luni s-a redus mai abrupt decât s-a anticipat, cu 1,3 puncte, la 107,3 puncte în ianuarie, notează AFP.
Rezultatul reprezintă „o surpriză neplăcută pentru economia germană“, a spus Sinn.
Companiile nemţeşti, unii dintre cei mai mari investitori din Europa de Est, au de ce să fie neliniştite. În Germania criza refugiaţilor riscă să se transforme în criză politică şi socială, iar bursele vibrează la orice veste proastă din Asia, unde economia chineză se rebalansează încetinind abrupt. În plus, o parte din economiile emergente de acolo simt din plin şocurile normalizării politicii monetare din SUA prin majorarea dobânzilor.
„Se pare că evenimentele globale au atins în cele din urmă companiile germane“, spune Carsten Brzeski, analist al ING. Însă el crede că nu există încă motive serioase de îngrijorare privind creşterea economiei germane.
Jonathan Loynes, analist la Capital Economics, este mai sceptic. Sondajul Ifo „reprezintă cel mai puternic semnal de până acum că îngrijorările privind economia germană şi turbulenţele de pe pieţe asociate lor au început să lovească cea mai mare economie a zonei euro“, a explicat el. Echipa sa de strategi crede că mai degrabă economia germană va încetini anul acesta în loc să accelereze. Potrivit presei nemţeşti, guvernul de la Berlin şi-a redus estimarea de creştere economică pentru anul acesta de la 1,8% la 1,7%.
Încurajator în analiza Ifo este că perspectivele retailerilor se îmbunătăţesc, semn că se aşteaptă la un consum intern solid. Companiile germane pot găsi încurajatoare comentariile preşedintelui Băncii Centrale Europene Mario Draghi, care a spus că instituţia sa are la dispoziţie suficiente instrumente pentru a împinge inflaţia în sus şi că aceasta este hotărâtă să acţioneze.
De eforturile BCE sunt legate anumite aspecte pozitive din evoluţia economiei zonei euro, precum reducerea ratei şomajului, pe care criza economică a dus-o la niveluri istorice, şi creşterea preţurilor locuinţelor. Draghi a explicat recent că măsurile de stimulare luate de BCE începând cu iunie 2014 ar trebui să facă economia zonei euro mai rezistentă în faţa şocurilor noi. FMI a majorat proiecţia de creştere economică pentru această regiune în 2016 de la 1,6% la 1,7%, deşi a redus estimarea privind avansul economiei globale.
Însă Axel Weber, preşedintele băncii elveţiene UBS, a avertizat că programul de achiziţii de active al BCE, prin care această instituţie impulsionează economia zonei euro, a rămas fără putere. „Poate că nu există limită în ceea ce priveşte voinţa BCE, dar există o limită foarte clară pentru ce se poate obţine prin aceste achiziţii de active“, a afirmat Weber pentru CNBC. „Problema este că politica monetară şi-a produs deja în mare parte efectele.“
De la băncile mari europene ar putea veni mai multe veşti proaste pentru investitori, scrie Financial Times. În primul rând, joi John Cryan, CEO al Deutsche Bank va da detalii despre pierderile istorice de 6,7 miliarde euro raportate de banca sa pentru anul trecut. O săptămâna mai târziu, Tidjane Thiam, noul CEO al Credit Suisse, va explica de unde vine scăderea de 7% a vânzărilor şi deteriorarea accentuată a rezultatelor financiare. Bill Winters, şeful Standard Chartered, ar putea anunţa în februarie scăderea cu 85% a profitului raportat la acţiuni. Acţiunile băncii au înregistrat anul acesta un declin abrupt pe burse. Şi Jes Staley, şeful Barclays, va trebui să explice în martie de ce au scăzut veniturile băncii.
