Clasa de mijloc din Franta este din ce in ce mai destabilizata de evolutia pietei muncii, de cresterea preturilor la locuinte si de schimbarile de ordin demografic, scrie Le Figaro.
Cu sapte luni inainte de alegerile prezidentiale din 2007, Franta nu este ingrijorata, ci de-a dreptul angoasata. "Clasele de mijloc" din Franta sunt "nelinistite".
Acesta este in orice caz diagnosticul formulat de sociologul Louis Chauvel, profesor in cadrul Sciences, Institutul de Studii Politice din Paris, care publica in celebra colectie a La Republique des Idees si Seuil un eseu intitulat "Les Classes moyennes ? la derive".
Suntem departe de epoca in care acest segment al populatiei putea fi descris drept "aventurieri ai cotidianului", dupa expresia sociologului Catherine Bidou.
"Radacinile" acestei nelinisti sunt in mare parte de ordin economic.
Louis Chauvel ofera mai multe serii de date cu privire la acest subiect. Este vorba mai intai de puterea de cumparare. Pana in 1975, salariul real crestea in fiecare an cu 3,5% in medie. In acest ritm, puterea de cumparare se dubleaza in aproximativ 20 de ani.
"Exista siguranta unei promovari de ordin social in decursul intregii cariere in cazul tuturor categoriilor societatii si in special in cazul claselor populare, quasi-certitudinea ca urmasii lor urmau sa se bucure de o situatie automat mai buna decat a lor."
Toate acestea s-au schimbat insa la mijlocul anilor '70, odata cu o incetinire a ritmului de crestere a salariilor reale pana la mai putin de 0,5% pe an.
In ritmul nou, puterea de cumparare se dubleaza in 140 de ani.
Raportat la o viata, este vorba prin urmare de stagnare.
Totusi, unii au sentimentul ca s-au imbogatit, altii ca au saracit. Totul depinde de proprietatile fiecaruia.
Cei care au in proprietate o locuinta pot avea sentimentul ca s-au imbogatit in ciuda stagnarii puterii lor de cumparare. In schimb, cei care nu au aceasta sansa au puternicul sentiment ca au saracit.
Din 1998, aminteste Louis Chauvel, "tinerele familii s-au confruntat cu o crestere a preturilor de achizitie a apartamentelor in euro, cu 68,7% la Paris si de 58% in alte centre urbane cu peste 10.000 de locuitori, preturi care se dublasera deja in decursul celor 15 ani precedenti".
Consecinta: salariul unei persoane de 30 de ani ii permitea acesteia in 1984 sa cumpere noua metri patrati in Paris, comparativ cu numai patru astazi, la un pret de 7.000-8.000 de euro pe metrul patrat.
Aceasta situatie genereaza un puternic sentiment de inegalitate intre cei care detin o locuinta si cei care nu au.
"Intr-o societate in care salariul isi pierde din valoare in raport cu puterea de cumparare", Louis Chauvel identifica un risc de "repatrimonializare a accesului la clasele de mijloc".
In plus, cu cat perioada de studii se prelungeste, cu atat conteaza mai mult sprijinul financiar al parintilor.
De altfel, clasele de mijloc sunt din ce in ce mai putin "de mijloc", fiind in schimb polarizate fie catre categoria inferioara, fie catre cea superioara.
O importanta sciziune se creeaza de asemenea in sanul generatiilor, intre tineri si cei mai in varsta.
"In fata somajului in masa si a concurentei, noile generatii au fost nevoite sa-si reduca pretentiile salariale", remarca Louis Chauvel. Astfel, in 1975, salariatii de sex masculin de 50 de ani castigau cu 15% mai mult decat cei de 30 de ani.
In 2002, diferenta atinge 40%. In cazul femeilor, diferenta este de 29%.
Dupa parerea lui Chauvel, criza claselor de mijloc "este mai putin criza sexagenarilor si mai mult o criza a copiilor acestora".
Desi in aparenta rata saraciei este stabila in Franta, se constata de fapt o "deplasare" a acesteia de la persoanele mai in varsta catre cele tinere. Un fenomen mult mai tulburator pentru societate.
Aceste evolutii, in urma carora clasele de mijloc devin mai imprevizibile din punct de vedere politic, dupa cum arata rezultatele diferite a referendumurilor europene din 1992 si 2005, ar putea sfarsi prin a readuce in discutie modelul social francez si finantarea pensiilor si a cheltuielilor de sanatate printr-o datorie in crestere.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
